Cracovia din ţinutul balaurului: Wawel şi Oraşul Vechi
Secretul bunei dispoziţii care animă permanent Cracovia se leagă mai
mult ca sigur de legenda sa vestită: cea a balaurului învins de către
un cizmar. Pe dealul în care a fost peştera dragonului s-a construit un
castel, apoi în jurul lui a crescut un oraş medieval, reşedinţă de
secole a regilor polonezi. Cracovia de azi şi-a ales ca simbol acel
balaur înspăimântător, dându-i o înfăţişare simpatică şi onorându-i
culcuşul cu statutul de atracţie turistică majoră. De când au ieşit
victorioşi, localnicii se bucură de viaţă şi îşi preţuiesc cum se cuvine
oraşul cu moştenire legendară.
În vremuri demult apuse, un balaur fioros trăia într-o peşteră din
dealul de pe malul Vistulei şi cerea tributul de vieţi neprihănite.
Localnicii erau înspăimântaţi, satele şi recoltele erau distruse, iar
fecioarele trebuiau să fie jertfite pentru a hrăni nesătula dihanie care
arunca flăcări fierbinţi pe nări. Prinţul Krakus al ţinutului a trimis
războinici ca să-l înfrunte, însă totul a fost în zadar şi disperarea
l-a cuprins, ştiind că fiica lui Wanda urma să cadă pradă dragonului. Şi
cine credeţi că a fost eroul medieval? Un tânăr cizmar, isteţ nevoie
mare şi îndrăzneţ. El a umplut cu un amestec de sulfuri stomacul unui
berbec ucis şi a lăsat momeala lângă peştera unde dormea monstrul.
Sfârşitul vi-l închipuiţi uşor: însetat după ce a înghiţit lacom
animalul, balaurul a băut multă apă din Vistula şi... a explodat.
Povestea se încheie, cum este obiceiul, cu o nuntă împărătească şi cu
o mare sărbătoare. Oare vremurile acelea s-au sfârşit? N-ai zice,
fiindcă festivalurile Cracoviei, din fiecare lună a anului, terasele
înţesate de turişti şi mâncărurile ca de ospăţ regal se asortează bine
cu faţadele pastelate ale palatelor, cu decorul medieval al Castelului
Wawel şi cu tropăitul potcoavelor pe pavajul central, aglomerat din
pricina trăsurilor cochete.
Fiindcă nu puteţi separa Cracovia de balaur, cum ajungeţi în oraş,
alegeţi ca primă oprire Dealul Wawel, cam pentru două-trei ore bune.
Înainte să aflaţi de ce, priviţi harta de mai jos, ca să cunoaşteţi
aşezarea şi să vă închipuiţi mai uşor plimbarea prin ea. Fluviul
Vistula, ce izvorăşte din Munţii Carpaţi din sud-vestul Poloniei, trece
prin Cracovia chiar prin sudul centrului istoric, udând marginile
Dealului Wawel şi apoi ale Vechiului Cartier Evreiesc - Cazimir
(Kazimierz). Dincolo de ele, în sus, ca într-o buclă mare, se întinde
zona centrală cu toate principalele ei atracţii turistice, care fac din
Cracovia cel mai frumos şi cel mai vizitat oraş al Poloniei.
Dealul Wawel ţine pe umerii lui scunzi, dar largi, un castel regal de
o frumuseţe grozavă, aşa că aţi putea mai întâi să îl înconjuraţi şi să
îi vedeţi meterezele cărămizii, turnurile înalte, porţile din fier şi
zidurile galbene. De fapt, pe colina de calcar se află mai multe
construcţii istorice, dispuse în jurul unei curţi centrale mari şi
înconjurate pe exterior de fortificaţiile vechi. Totuşi, "Castelul
Wawel" este denumirea preferată pentru întregul complex istoric ce ţine
fruntea Cracoviei.
Din cele două intrări principale în Castel, de sud şi de nord, am
ales-o pe prima, fiindcă ea se învecinează cu fluviul şi este cea
medievală, mărturie a secolelor XI-XII, când au apărut primele ziduri de
apărare şi când centrul religios de aici se transformă într-unul
politic. Urcând de-a lungul pajiştii de sud, în faţă va apărea înaltul
Turn al Senatorilor, construit pentru apărare în secolul XV şi legat în
1534 de castel. Prin Poarta Bernardină se intră, oficial, în curtea
Wawel.
În clădirile de pe partea stângă a incintei s-a amenajat un centru
turistic modern; opriţi-vă aici ca să luaţi biletele pentru vizitare şi
măcar un ghid de buzunar, dacă nu cumva deja ştiţi multe despre Castelul
Wawel. Una dintre posibilele rute de vizitare ar fi cam aşa: mergeţi pe
aleea din dreapta, de-a lungul zidului, înconjurând rondourile centrale
de flori, până în faţa castelului. De aici, admiraţi întreaga curte,
apoi lăsaţi-vă timp pentru un tur prin castel. După ce vă întoarceţi,
ajungeţi direct în faţa Catedralei, pe care nu aveţi cum să o lăsaţi
deoparte. Din ea, ieşiţi apoi spre Bastionul Wladislaw şi spre poarta de
nord, însă nu treceţi prin ea, ci mergeţi exact în direcţie opusă, pe
zidurile înalte umbrite de copaci, până la intrarea special amenajată
pentru Peştera Dragonului. Acesta e ultimul punct turistic, înainte de
părăsirea colinei.
Castelul Wawel a fost sediul regalităţii poloneze în secolele
XIV-XVII, până în momentul în care Sigismund al III-lea a mutat curtea
la Varşovia. Totuşi, Cracovia a rămas rezidenţa oficială şi centrul
spiritual al Poloniei, în catedrală oficiindu-se toate încoronările şi
funeraliile regale. În epoca sa de glorie, castelul gotic a luat o nouă
înfăţişare renascentistă, una dintre cele mai elegante din Europa. După
1796, austriecii l-au folosit ca sediu militar, deşi fusese deja parţial
distrus în război. Recuperându-şi identitatea, polonezii au demarat un
proces major de conservare, aşa încât din 1930 castelul este deschis ca
muzeu.
Din curtea pentagonală cu arcade şi coloane se intră în sălile de
expoziţii permanente sau temporare, organizate în fostele încăperi ale
palatului regal. Pe lângă apartamentele luxoase, tezaurul Coroanei,
colecţiile de tablouri şi bijuterii, merită să vedeţi expoziţia de arme,
cu piese deosebite.
Panteonul polonez, Catedrala Sfinţilor Wenceslas şi Stanislaus a fost
construită în stil gotic între 1320-1364, lângă castelul Wawel. În
interiorul său monumental, regii polonezi şi-au primit coroanele şi au
fost înmormântaţi cu acelaşi fast. Mormintele regale stau alături de
altare şi de cripte ale episcopilor Cracoviei sau ale personalităţilor
locale. Dar mai este ceva care dă importanţă acestui locaş de cult: de
aici a fost chemat la Vatican arhiepiscopul Karol Wojtyla, pentru a
deveni Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă de origine slavă şi primul
papă ales din afara Italiei în 455 de ani.
De pe fortificaţiile vestice şi sudice ale castelului se observă
braţul lung al Vistulei, străbătut de vapoare şi bărci de agrement. Sub
teii bătrâni ai dealului, o clipă de răgaz este binevenită.
Un mic dom anunţă coborârea în "Bârlogul balaurului", în fapt o
peşteră întunecată, formată acum 12 milioane de ani în calcarul de la
baza colinei. Pentru a aminti tuturor de legenda oraşului, o statuie
înfăţişând un dragon cu mai multe capete (nu braţe, cum aţi fi tentaţi
să credeţi...!) a fost aşezată pe promenada Vistulei. Dacă aveţi
răbdare, din timp în timp veţi vedea cum capul de sus suflă pe nări
flăcări portocalii.
Părăsind aerisita şi vesela alee ce mărgineşte fluviul lângă castel,
puteţi fie să mergeţi pe jos spre centru, fie să luaţi o trăsură ori un
minicar turistic, pentru un tur mai puţin obositor. Până veţi ajunge în
piaţa principală, Rynek Glówny, veţi traversa sudul Oraşului Vechi cu
străduţele lui înguste şi cu magazinele şi terasele decorate de flori
multicolore. Într-un fel, vă pregătiţi vizual pentru elegantul centru.
În secolele medievale, Cracovia regală a fost înconjurată de 3 km de
fortificaţii, cu 46 de turnuri şi multe porţi de acces. Doar câteva
elemente de arhitectură se mai păstrează (de exemplu, Poarta Floriană),
iar în locul zidurilor s-a creat un brâu verde de parcuri. În interiorul
acestuia, după planurile trasate în 1257, se ordonează palate, case şi
biserici, toate dispuse în jurul miezului medieval, cea mai largă piaţă:
Rynek Glówny.
Piaţa Principală are un aspect original, fiindcă în mijlocul marelui
careu de clădiri se află Sala Sukiennice şi Turnul Primăriei, două
construcţii deosebite. Prima, în stil renascentist, adăposteşte la
parter o galerie lungă de magazine cu suveniruri, iar la etaj - Galeria
Naţională de Artă. În perioada de aur a Cracoviei, aici se desfăşurau
principalele activităţi comerciale ale oraşului şi tot aici negustorii
vindeau produse exotice de import, ca mirodenii, ceară, mătase etc. Cu o
lungime de 108 metri şi o lăţime de 8 metri, edificiul poate fi
considerat un model de "mall medieval".
Turnul, parte din vechea clădire a Primăriei, distrusă în 1820, a
fost construit din piatră şi cărămidă la sfârşitul secolului XIII. În
interior se poate vizita o expoziţie permanentă de fotografie veche.
Lângă turn se amenajează întotdeauna scena pentru diversele spectacole
şi festivaluri, aşa că însemnele heraldice ale oraşului şi ale Poloniei,
de deasupra portalului gotic, veghează liniştite mulţimile iubitoare de
muzică şi teatru în aer liber.
Emblema religioasă a centrului Cracoviei o reprezintă Biserica Sfânta
Maria, cu ale ei două turnuri construite în stiluri diferite. La
fiecare oră, din cel mai înalt dintre cele două vârfuri se aude un sunet
de trompetă, în amintirea celebrului trompetist din secolul XIII,
omorât în timp ce dădea semnalul că oraşul era atacat de mongoli.
În piaţa principală se poate sta ore în şir, fără vreo urmă de
plictiseală, ba dimpotrivă, cu o curiozitate şi cu o plăcere mereu
proaspete. Trăsurile cu turişti încântaţi, micile demonstraţii ale
mimilor sau păpuşarilor, spectacolele-surpriză, scăldatul în apa
fântânii arteziene (pe vreme călduroasă, bineînţeles) sunt parte din
atmosfera de bună-dispoziţie specifică oraşului Cracovia. Dacă adăugaţi o
delicatesă culinară, cum ar fi ciolanul cu varză călită, colţunaşi cu
tot felul de umpluturi ori chiftele din cartofi, şi o bere locală
îndulcită neapărat cu sirop de fructe, s-ar putea să amânaţi pentru a
doua zi restul de efort turistic. Oricum, balaurul mai există doar pe
tarabele de suveniruri, iar polonezii din Cracovia încă sărbătoresc
legenda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu