vineri, 17 august 2012

Cracovia din ţinutul balaurului: Wawel şi Oraşul Vechi

Cracovia din ţinutul balaurului: Wawel şi Oraşul Vechi
Secretul bunei dispoziţii care animă permanent Cracovia se leagă mai mult ca sigur de legenda sa vestită: cea a balaurului învins de către un cizmar. Pe dealul în care a fost peştera dragonului s-a construit un castel, apoi în jurul lui a crescut un oraş medieval, reşedinţă de secole a regilor polonezi. Cracovia de azi şi-a ales ca simbol acel balaur înspăimântător, dându-i o înfăţişare simpatică şi onorându-i culcuşul cu statutul de atracţie turistică majoră. De când au ieşit victorioşi, localnicii se bucură de viaţă şi îşi preţuiesc cum se cuvine oraşul cu moştenire legendară.
În vremuri demult apuse, un balaur fioros trăia într-o peşteră din dealul de pe malul Vistulei şi cerea tributul de vieţi neprihănite. Localnicii erau înspăimântaţi, satele şi recoltele erau distruse, iar fecioarele trebuiau să fie jertfite pentru a hrăni nesătula dihanie care arunca flăcări fierbinţi pe nări. Prinţul Krakus al ţinutului a trimis războinici ca să-l înfrunte, însă totul a fost în zadar şi disperarea l-a cuprins, ştiind că fiica lui Wanda urma să cadă pradă dragonului. Şi cine credeţi că a fost eroul medieval? Un tânăr cizmar, isteţ nevoie mare şi îndrăzneţ. El a umplut cu un amestec de sulfuri stomacul unui berbec ucis şi a lăsat momeala lângă peştera unde dormea monstrul. Sfârşitul vi-l închipuiţi uşor: însetat după ce a înghiţit lacom animalul, balaurul a băut multă apă din Vistula şi... a explodat.
Povestea se încheie, cum este obiceiul, cu o nuntă împărătească şi cu o mare sărbătoare. Oare vremurile acelea s-au sfârşit? N-ai zice, fiindcă festivalurile Cracoviei, din fiecare lună a anului, terasele înţesate de turişti şi mâncărurile ca de ospăţ regal se asortează bine cu faţadele pastelate ale palatelor, cu decorul medieval al Castelului Wawel şi cu tropăitul potcoavelor pe pavajul central, aglomerat din pricina trăsurilor cochete.
Fiindcă nu puteţi separa Cracovia de balaur, cum ajungeţi în oraş, alegeţi ca primă oprire Dealul Wawel, cam pentru două-trei ore bune. Înainte să aflaţi de ce, priviţi harta de mai jos, ca să cunoaşteţi aşezarea şi să vă închipuiţi mai uşor plimbarea prin ea. Fluviul Vistula, ce izvorăşte din Munţii Carpaţi din sud-vestul Poloniei, trece prin Cracovia chiar prin sudul centrului istoric, udând marginile Dealului Wawel şi apoi ale Vechiului Cartier Evreiesc - Cazimir (Kazimierz). Dincolo de ele, în sus, ca într-o buclă mare, se întinde zona centrală cu toate principalele ei atracţii turistice, care fac din Cracovia cel mai frumos şi cel mai vizitat oraş al Poloniei.
Dealul Wawel ţine pe umerii lui scunzi, dar largi, un castel regal de o frumuseţe grozavă, aşa că aţi putea mai întâi să îl înconjuraţi şi să îi vedeţi meterezele cărămizii, turnurile înalte, porţile din fier şi zidurile galbene. De fapt, pe colina de calcar se află mai multe construcţii istorice, dispuse în jurul unei curţi centrale mari şi înconjurate pe exterior de fortificaţiile vechi. Totuşi, "Castelul Wawel" este denumirea preferată pentru întregul complex istoric ce ţine fruntea Cracoviei.
Din cele două intrări principale în Castel, de sud şi de nord, am ales-o pe prima, fiindcă ea se învecinează cu fluviul şi este cea medievală, mărturie a secolelor XI-XII, când au apărut primele ziduri de apărare şi când centrul religios de aici se transformă într-unul politic. Urcând de-a lungul pajiştii de sud, în faţă va apărea înaltul Turn al Senatorilor, construit pentru apărare în secolul XV şi legat în 1534 de castel. Prin Poarta Bernardină se intră, oficial, în curtea Wawel.
În clădirile de pe partea stângă a incintei s-a amenajat un centru turistic modern; opriţi-vă aici ca să luaţi biletele pentru vizitare şi măcar un ghid de buzunar, dacă nu cumva deja ştiţi multe despre Castelul Wawel. Una dintre posibilele rute de vizitare ar fi cam aşa: mergeţi pe aleea din dreapta, de-a lungul zidului, înconjurând rondourile centrale de flori, până în faţa castelului. De aici, admiraţi întreaga curte, apoi lăsaţi-vă timp pentru un tur prin castel. După ce vă întoarceţi, ajungeţi direct în faţa Catedralei, pe care nu aveţi cum să o lăsaţi deoparte. Din ea, ieşiţi apoi spre Bastionul Wladislaw şi spre poarta de nord, însă nu treceţi prin ea, ci mergeţi exact în direcţie opusă, pe zidurile înalte umbrite de copaci, până la intrarea special amenajată pentru Peştera Dragonului. Acesta e ultimul punct turistic, înainte de părăsirea colinei.
Castelul Wawel a fost sediul regalităţii poloneze în secolele XIV-XVII, până în momentul în care Sigismund al III-lea a mutat curtea la Varşovia. Totuşi, Cracovia a rămas rezidenţa oficială şi centrul spiritual al Poloniei, în catedrală oficiindu-se toate încoronările şi funeraliile regale. În epoca sa de glorie, castelul gotic a luat o nouă înfăţişare renascentistă, una dintre cele mai elegante din Europa. După 1796, austriecii l-au folosit ca sediu militar, deşi fusese deja parţial distrus în război. Recuperându-şi identitatea, polonezii au demarat un proces major de conservare, aşa încât din 1930 castelul este deschis ca muzeu.
Din curtea pentagonală cu arcade şi coloane se intră în sălile de expoziţii permanente sau temporare, organizate în fostele încăperi ale palatului regal. Pe lângă apartamentele luxoase, tezaurul Coroanei, colecţiile de tablouri şi bijuterii, merită să vedeţi expoziţia de arme, cu piese deosebite.
Panteonul polonez, Catedrala Sfinţilor Wenceslas şi Stanislaus a fost construită în stil gotic între 1320-1364, lângă castelul Wawel. În interiorul său monumental, regii polonezi şi-au primit coroanele şi au fost înmormântaţi cu acelaşi fast. Mormintele regale stau alături de altare şi de cripte ale episcopilor Cracoviei sau ale personalităţilor locale. Dar mai este ceva care dă importanţă acestui locaş de cult: de aici a fost chemat la Vatican arhiepiscopul Karol Wojtyla, pentru a deveni Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă de origine slavă şi primul papă ales din afara Italiei în 455 de ani.
De pe fortificaţiile vestice şi sudice ale castelului se observă braţul lung al Vistulei, străbătut de vapoare şi bărci de agrement. Sub teii bătrâni ai dealului, o clipă de răgaz este binevenită.
Un mic dom anunţă coborârea în "Bârlogul balaurului", în fapt o peşteră întunecată, formată acum 12 milioane de ani în calcarul de la baza colinei. Pentru a aminti tuturor de legenda oraşului, o statuie înfăţişând un dragon cu mai multe capete (nu braţe, cum aţi fi tentaţi să credeţi...!) a fost aşezată pe promenada Vistulei. Dacă aveţi răbdare, din timp în timp veţi vedea cum capul de sus suflă pe nări flăcări portocalii.
Părăsind aerisita şi vesela alee ce mărgineşte fluviul lângă castel, puteţi fie să mergeţi pe jos spre centru, fie să luaţi o trăsură ori un minicar turistic, pentru un tur mai puţin obositor. Până veţi ajunge în piaţa principală, Rynek Glówny, veţi traversa sudul Oraşului Vechi cu străduţele lui înguste şi cu magazinele şi terasele decorate de flori multicolore. Într-un fel, vă pregătiţi vizual pentru elegantul centru.
În secolele medievale, Cracovia regală a fost înconjurată de 3 km de fortificaţii, cu 46 de turnuri şi multe porţi de acces. Doar câteva elemente de arhitectură se mai păstrează (de exemplu, Poarta Floriană), iar în locul zidurilor s-a creat un brâu verde de parcuri. În interiorul acestuia, după planurile trasate în 1257, se ordonează palate, case şi biserici, toate dispuse în jurul miezului medieval, cea mai largă piaţă: Rynek Glówny.
Piaţa Principală are un aspect original, fiindcă în mijlocul marelui careu de clădiri se află Sala Sukiennice şi Turnul Primăriei, două construcţii deosebite. Prima, în stil renascentist, adăposteşte la parter o galerie lungă de magazine cu suveniruri, iar la etaj - Galeria Naţională de Artă. În perioada de aur a Cracoviei, aici se desfăşurau principalele activităţi comerciale ale oraşului şi tot aici negustorii vindeau produse exotice de import, ca mirodenii, ceară, mătase etc. Cu o lungime de 108 metri şi o lăţime de 8 metri, edificiul poate fi considerat un model de "mall medieval".
Turnul, parte din vechea clădire a Primăriei, distrusă în 1820, a fost construit din piatră şi cărămidă la sfârşitul secolului XIII. În interior se poate vizita o expoziţie permanentă de fotografie veche. Lângă turn se amenajează întotdeauna scena pentru diversele spectacole şi festivaluri, aşa că însemnele heraldice ale oraşului şi ale Poloniei, de deasupra portalului gotic, veghează liniştite mulţimile iubitoare de muzică şi teatru în aer liber.
Emblema religioasă a centrului Cracoviei o reprezintă Biserica Sfânta Maria, cu ale ei două turnuri construite în stiluri diferite. La fiecare oră, din cel mai înalt dintre cele două vârfuri se aude un sunet de trompetă, în amintirea celebrului trompetist din secolul XIII, omorât în timp ce dădea semnalul că oraşul era atacat de mongoli.
În piaţa principală se poate sta ore în şir, fără vreo urmă de plictiseală, ba dimpotrivă, cu o curiozitate şi cu o plăcere mereu proaspete. Trăsurile cu turişti încântaţi, micile demonstraţii ale mimilor sau păpuşarilor, spectacolele-surpriză, scăldatul în apa fântânii arteziene (pe vreme călduroasă, bineînţeles) sunt parte din atmosfera de bună-dispoziţie specifică oraşului Cracovia. Dacă adăugaţi o delicatesă culinară, cum ar fi ciolanul cu varză călită, colţunaşi cu tot felul de umpluturi ori chiftele din cartofi, şi o bere locală îndulcită neapărat cu sirop de fructe, s-ar putea să amânaţi pentru a doua zi restul de efort turistic. Oricum, balaurul mai există doar pe tarabele de suveniruri, iar polonezii din Cracovia încă sărbătoresc legenda.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu