BLOGURILE LUI Mircea CERCELARU

Unde ai vrea să locuieşti dacă n-ai locui în România? Topul celor mai grozave oraşe din lume

• Trimite prin YM

Autor: Mihaela Stanescu

„Oraşele în care e cel mai bine să locuieşti” reprezintă un subiect explorat cu consecvenţă, de la an la an, de diferite organizaţii care întocmesc clasamente atent elaborate, pentru a ne comunica apoi care sunt cele mai „dezirabile” metropole ale lumii, cele în care viaţa are cele mai multe şanse de a fi plăcută, îmbelşugată şi plină de satisfacţii. Iată trei dintre ele, printre cele mai cunoscute, întocmite de organizaţii cu oarece tradiţie în acest domeniu. Ghiciţi ce oraşe se regăsesc în Top 10 în toate cele trei clasamente?

Doar aparent superficiale, aceste clasamente sunt, în realitate, bazate pe o sumedenie de criterii stricte, ce iau în calcul mulţi factori de care depinde mulţumirea omului în viaţă. Evident, fiecare organizaţie are propriul ei set de factori pe baza căruia judecă locuibilitatea feluritelor metropole; asta duce la diferenţe între diversele clasamente, ceea ce face lucrurile cu atât mai interesante. Ordinea pe podium se mai schimbă şi ea de la un an la altul şi este interesant de urmărit şi cum evoluează în timp unele oraşe. Niciunul dintre aceste clasamente nu este perfect obiectiv - până la urmă, sunt întocmite de oameni şi oamenii sunt subiectivi, n-ai ce le face - , iar unele au fost chiar criticate ca fiind  părtinitoare în unele aspecte, dar fiecare aduce un punct de vedere interesant, iar luate la un loc, dau o idee destul de limpede asupra locurilor din lume unde e cel mai bine să trăieşti, după părerea celor mai mulţi oameni.
Probabil cel mai cunoscut astfel de clasament este cel întocmit de Economist Intelligence Unit's (EIU), care elaborează anual un raport numit Global Liveability Report. Ediţia din 2012, cea mai recentă, compară 140 de oraşe pe baza a 30 de indicatori, grupaţi în 5 categorii: 

• stabilitate
  
• calitatea îngrijirilor medicale
  
• cultură şi mediu
  
• educaţie
  
• infrastructură
  

Măsura în care aspectele din fiecare categorie satisfac cerinţele locuitorilor este evaluată pe o scară de la 1 la 100; 1 reprezintă un nivel inacceptabil, de nesuportat, iar  100 este considerat nivelul ideal.
Nu au fost luaţi în calcul, în schimb, factori precum clima - un element de care mulţi ţin seama când e vorba să se mute sau să rămână într-un anumit oraş - şi costul vieţii. (un factor determinant în alegerea locului de trai, în cazul în care se pune problema alegerii). Cum arată clasamentul astfel întocmit?
 
 1. Melbourne, Australia
 2. Viena, Austria
 3. Vancouver, Canada
 4. Toronto, Canada
 5. Adelaide, Australia
 6. Calgary, Canada
 7. Sydney, Australia
 8. Helsinki, Finlanda
 9.  Perth, Australia
10. Auckland, Noua Zeelandă
 
În acest top 10, Australia conduce detaşat, cu 4 din 10 locuri, iar Canada ocupă 3 dintre locuri, în vreme ce în toată Europa nu au fost găsite decât 2 oraşe demne de top 10. (Nu-i nimic, stăm - noi europenii, adică - mult mai bine în alte clasamente).
De altfel, obiectivismul raportului întocmit de Economist Intelligence Unit a fost pus sub semnul întrebării, prestigioasa publicaţie New York Times criticând deschis organizaţia pentru „anglocentrismul” ei şi afirmând că e limpede că EIU socoteşte anglofonia drept un criteriu de bază pentru includerea în topul celor mai bune oraşe în care să trăieşti, referindu-se la faptul că 8 din cele 10 oraşe menţionate mai sus sunt anglofone.


Pun pariu că aţi vrea să ştiţi cum stă România în acest clasament. Ei bine, avem un singur oraş inclus pe lista celor 140, anume Bucureştiul; în 2012 el s-a plasat pe locul 84, între două oraşe chineze, Guangzhou (83) şi Dalian (85). 
Un al doilea clasament care înşiră oraşele cu „oferta” cea mai ispititoare în ceea de priveşte condiţiile de viaţă este cel elaborat de firma americană de consultanţă şi servicii financiare Mercer. 
Aceasta elaborează anual un raport numit Quality of Living Survey, rezultatul comparării a 221 de oraşe pe baza a 30 de criterii. Oraşul New York este luat ca referinţă, alocându-i-se un scor de 100 de puncte, iar alte oraşe sunt evaluate prin comparaţie cu el. Printre cele mai importante criterii se numără cele legate de siguranţă, educaţie, igienă, sănătate, performanţele transportului public, cultură, mediul înconjurător, posibilităţile de recreere, stabilitatatea economică şi politică.


Raportul Mercer este utilizat de multe companii pentru a hotărî unde să deschidă noi unităţi de producţie sau filiale administrative şi ce salarii să ofere angajaţilor.
Clasamentul pentru anul 2012 arată aşa:
 1.  Viena, Austria
 2.  Zürich, Elveţia
 3.  Auckland, Noua Zeelandă
 4.  München, Germania
 5.  Vancouver, Canada
 6.  Düsseldorf, Germania
 7.  Frankfurt, Germania
 8.  Geneva, Elveţia
 9.  Copenhaga, Danemarca
10. La egalitate: Berna (Elveţia) şi Sydney (Australia).
 
După cum constataţi, în acest clasament Europa conduce spectaculos: Germania şi Elveţia au fiecare câte trei reprezentante în top, cărora li se adaugă alte două capitale europene de marcă (Viena şi Copenhaga), în vreme ce lumea anglofonă e mult mai slab reprezentată, prin 3 din cele 11 oraşe ce alcătuiesc acest Top 10 :))

Şi în raportul precedent (2011), Germania şi Elveţia „furnizaseră” câte trei oraşe în Top 10, cu metropole din Canada şi Noua Zeelandă umplând restul topului. Comparând clasamentele pe mai mulţi ani, se observă o „înălţare în grad” a oraşelor din sudul şi estul Asiei (mai ales din India şi China), din Orientul Mijlociu şi din Estul Europei. Şi astfel, departe de a fi doar un divertisment, asemenea clasamente oferă o perspectivă asupra unor tendinţe globale, asupra schimbării polilor de putere - în rezumat, asupra mersului lumii.
Un al treilea clasament interesant este cel întocmit, începând din 2007, de revista Monocle, o revistă canadiană care îşi propune să ofere cititorilor săi o perspectivă globală asupra lumii afacerilor, a politicii, a culturii, designului şi modei.
Printre teme se regăseşte şi cea a oraşelor ce oferă cea mai ridicată calitate a vieţii pentru locuitorii lor, revista publicând, anual, o listă  a acestora  - Monocle's Most Livable Cities Index - , întocmită pe baza mai multor criterii: siguranţa personală, posibilităţile de transport internaţional, climă, dar şi calitatea arhitecturii şi a designului urban, calitatea mediului natural şi accesul la natură, condiţiile pentru desfăşurarea afacerilor şi politicile proactive de dezvoltare, toleranţa şi calitatea îngrijiilor medicale. 
Care sunt oraşele ce ocupă primele 10 locuri în acest clasament, pentru anul 2012? 
 
 1. Zürich, Elveţia
 2. Helsinki, Finlanda
 3. Copenhaga, Danemarca
 4. Viena, Austria
 5. München, Germania
 6. Melbourne, Australia
 7. Tokio, Japonia
 8. Sydney, Australia
 9.  Auckland, Noua Zeelandă
10. Stockholm, Suedia
Acest clasament prezintă nişte particularităţi interesante faţă de celelalte două: conţine, după cum vedeţi, şi un oraş japonez, Tokio, iar importanţa crescândă a metropolelor acestei zone a lumii este evidenţiată de faptul că locurile 11 şi 12  sunt ocupate tot de oraşe nipone: Kyoto (11) şi Fukuoka (12).
Europa străluceşte: alături de cele 6 oraşe europene menţionate, în topul primelor 25 se mai găsesc Paris (14), Hamburg (16), Berlin (18), Madrid (20), Barcelona (21) şi Geneva (25).

Carevasăzică, Europa stă bine; dacă ne luăm după aceste tabele, Bătrânul Continent oferă multe oraşe minunate, în care este atât plăcut să trăieşti, cât şi profitabil să faci afaceri. Nu putem să nu remarcăm totuşi ce bine stau în clasamente oraşele Australiei şi mai ales Auckland, cel mai mare oraş al Noii Zeelande (1,4 milioane de locuitori, aproape o treime din populaţia ţării), o metropolă multiculturală, vie, în plină expansiune, care se regăseşte în toate cele trei Topuri 10. Canada pare să fie şi ea o ţară în care oamenilor le place să-şi ducă viaţa; oraşul Vancouver pare să fie în mod special atrăgător, de vreme ce îşi păstrează de câţiva ani locul 3 pe lista celor mai grozave oraşe din lume, în care merită să trăieşti, conform topului întocmit de EIU.
Cu tot subiectivismul şi limitările lor inevitabile, aceste clasamente, pe lângă interesul lor de ordin practic pentru analiştii economici şi politici, oferă o imagine a modului în care percep oamenii de azi lumea de azi şi a felului în care îşi imaginează o lume mai bună.  Din aceste înşiruiri de nume şi cifre (la prima vedere nişte liste seci) reies aspiraţiile lor,  temerile şi dorinţele lor - de fapt, visul lor despre oraşul ideal.