Peste o mie de caverne şi mici canioane au fost brodate de ape în dealurile Moraviei, la nord de oraşul Brno, din Cehia vestică. Această zonă de aproximativ 92 km², cu pereţii ei albicioşi sfărâmaţi şi dantelăriile din străfunduri, reprezintă una dintre importantele regiuni carstice ale Europei Centrale, apreciată pentru spectacolul pasajelor şi al formaţiunilor calcaroase oglindite în luciul apelor subterane.
Dintre toate peşterile (jeskyně) din relieful calcaros al Moraviei, doar patru sunt deschise publicului: Punkva, Katerina, Balcarka şi Sloup-Šošůvka. Prima dintre ele este cea mai vizitată, datorită accesului cu barca pe râul interior şi a frumuseţii deschiderii Abisului Macocha, de fapt, un canion exterior strâmt, cu pereţii înverziţi, ridicaţi la 140 m înălţime şi măturaţi de lumină.
Când tavanul unei grote uriaşe s-a surpat, bolovanii şi pietrişul au înconjurat un lac mic verde, alimentat de apele subterane ale lui Punkva, un râu lung care, în acest fel, iese la suprafaţă doar aici, în rest rămânând ascuns şi formând aproape 30 de km de tuneluri şi pasaje acvatice, parte din ele prinse în peştera cu acelaşi nume.
În 1723, călugărul Lazar Schopper a fost primul care a coborât în canionul Macocha ("Mama vitregă"), a cărui "gură de acces" are 174 m lungime şi 76 m lăţime. Abia în 1901, cercetările sistematice au evidenţiat legătura dintre abis şi sistemul de canale inundate de dedesubt, pentru ca 13 ani mai târziu peştera Punkva să fie deschisă publicului. Din 1933, este posibilă traversarea ei cu barca, iar astăzi, partea navigabilă reprezintă atracţia turistică principală.
Dinspre oraşul Blansko, drumul spre Macocha se opreşte într-o parcare largă, în apropierea deschiderii canionului, pe a cărui margine s-a amenajat o platformă denumită "Podul de Sus". De priveşti în jos, în stânga se vede o altă amenajare, "Podul Inferior", unde alţi turişti s-au oprit pentru fotografii şi privelişte. În dreapta, pe fundul abisului, luceşte apa de smarald a lacului, ieşită cu sfială de sub bolţile adânci ale peşterii.
Din parcare, ca să ajungi până la intrarea în Peştera Punkva, fie alegi mica telecabină, cu un coborâş abrupt peste pereţii împăduriţi, fie o iei la pas pe drumul asfaltat, pentru o plimbare plăcută în serpentine. Fiindcă în peşteră grupurile de turişti sunt însoţite de ghid pe culoarele strâmte şi, apoi, pe barca de pe râul adânc, s-ar putea să trebuiască să aştepţi o vreme până să intri, mai ales în timpul verii, când vizitatorii sunt cei mai mulţi. Doar 50 de persoane pot intra în turul de 60 de minute, numai trei bărci fiind rezervate pentru plimbarea acestora pe o porţiune de 450 m din râu.
Parcurgerea tunelurilor şi a galeriilor bogate în stalactite, stalagmite şi coloane calcaroase are farmecul oricărei vizite în lumea umbrelor reci şi a picăturilor de apă. Forme din cele mai diverse, cu unduieri de stâncă şi perdele lucitoare, cu căderi ascuţite şi bolţi enigmatice, te însoţesc până la râul subteran.
Te trezeşti dintr-odată pe marginea lacului canionului Macocha, privind spre lumina albă de sus. Lumea subterană se opreşte aici, unde adierile de vânt sună mai estompat decât motorul odihnit al bărcilor pornite pe canalele râului. S-a sfârşit plimbarea pe uscat, urmează cea pe ape.
De aici, câte o barcă cu motor preia grupurile nerăbdătoare de turişti, pentru a le trece prin feeria subterană, dată de luminile răzbind tenace de sub apă şi din colţuri de peşteră. Râul, tunelurile, calcarul alunecos de lângă tine te fac să uiţi de timp.Tavanele se mişcă deasupra ta, uneori foarte aproape, alteoridin înălţimi. "Domul Fabulos", sub care barca stă câteva minute, descoperă o galerie minunată- cea mai frumoasă din tot Carstul Moraviei.
Merită vizitarea şi a celorlalte peşteri: Katerina, pentru columnele ei de calcar minunate, Balcarka, pentru stalactitele colorate, Sloup-Šošůvka, pentru coridoarele uriaşe. Opriţi-vă însă la Macocha: abisul ei şi peştera pe care o acoperă duc faima Carstului Moraviei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu