Este, fara pic de indoiala, una dintre cele mai cochete si atractive capitale europene – dovada pentru acest fapt stau cei nu mai putin de 4,1 milioane de turisti care o viziteaza anual. Care este secretul Pragai? Ce are acest stravechi oras regal, care este in egala masura al cehilor, dar si al germanilor si evreilor, in plus fata de Budapesta, Viena sau Munchen?
- In acest articol:
- Profetia, vadul, pragul
- Citadela Ducilor
- Orasul din poveste si neintelesul Kafka
- 5 obiective pe care nu avem voie sa le ratam in Praga
- Sfaturi de calatorie pentru Praga
Profetia, vadul, pragul
La intrebarile de mai sus, un calator rafinat, cu eventuale afinitati antropologice, istorice si culturale, ar stramba din nas. Poate, pe buna dreptate. In fond, nu poti sa compari o cetate cu alta - fiecare are povestea si specificul ei. Cu toate acestea, este absolut natural sa te indragostesti de la prima vedere de unele locuri, atat de tare incat sa-ti doresti cu ardoare sa vezi, sa atingi si sa simti cat mai multe din spiritul si savoarea lor, fara a te satura in cele cateva zile de excursie sau vacanta. Dupa gustul meu, un astfel de loc este Praga, un oras ale carui origini se pierd, la propriu, in legenda.
Se spune ca Krok, un sef de trib mitic, a suparat o zeitate straveche, motiv pentru care soata sa nu i-a nascut niciun mostenitor, ci a avut trei fiice: vindecatoarea Kazi, vrajitoarea Teta si profetesa Libuše. Pe patul de moarte, neavand alta solutie, Krok a ales-o pe fiica cea mica sa-i fie succesoare - Libuše era blanda si inteleapta si iubita de popor. Cu toate acestea, razboinicii tribului nu au acceptat sa fie condusi de o femeie si i-au cerut clarvazatoarei sa-si aleaga un sot. Pentru a-i sfida pe luptatori, care se asteptau ca domnita sa-si ia de barbat pe unul dintre ei, Libuše s-a maritat cu Přemysl Plugarul, un om din popor, darz si blajin.
In cele din urma, razboinicii i-au acceptat pe cei doi drept conducatori, iar fiul cuplului, Nezamsyl a devenit primul din cei 7 printi legendari Přemysl, de la care se revedinca primul Duce de Boemia, Bořivoj I (870 - 889), cel dintai conducator atestat istoric al cehilor. De altfel, in Europa Centrala, dinastia Přemysl domina intregul Ev Mediu - o serie aproape nesfarsita de nobili, printi si regi cehi, polonezi, unguri si austrieci impartindu-si in arborele genealogic sangele albastru cu fiul lui Libuše.
Legenda familiei intemeietoare mai spune ca la putina vreme dupa casatorie, Libuše a profetit ca "cetatea familiei ei va fi ridicata pe vadul unui fluviu, acolo unde un om construieste pragul unei case". Intr-o buna zi, in timp ce vana impreuna cu fiul sau de-a lungul fluviului Vltava, Přemysl a descoperit un vad si pe zidarul din profetia nevestei sale. In acel loc, cuplul princiar si-a intemeiat resedinta, un Castel botezat Praha (termen de origine slava care se talmaceste atat vad, cat si prag).
Citadela Ducilor
Istoric, nucleul din jurul maiestuosului Castel Praga, este atestat drept urbe din 870, devenind resedinta predilecta a ducilor si regilor Boemiei si, de asemenea, una dintre primele episcopii (973) si arhiepiscopii (1344) europene. In jurul anului 1000, gratie pozitiei geografice extrem de avantajoase, Praga ajunge unul dintre cele mai mari centre comerciale ale Europei, statut care-i asigura bunastare si prosperitate, plus o dezvoltare galopanta - in acelasi an, este orasul cu cele mai multe castele si catedrale de pe continent, statut pe care si-l va pastra secole la rand.
Numerosii comercianti germani si evrei, care vin si se stabilesc aici, duc la nasterea unei atmosfere deschise, tolerante si cosmopolite. In 1270, se ridica Sinagoga Stanorova, prima cladire in stil gotic din Praga, care dainuie peste vremuri si ajunge cea mai veche sinagoga din Europa care mai este deschisa si astazi. In aceeasi perioada, se dezvolta Mala Strana, superbul cartier al germanilor, care, de asemenea, a supravietuit aproape intact pana in prezent, si cel de-al doilea pod peste Vltava.
Praga ajunge la apogeu in vremea lui Carol al IV-lea, rege al Germaniei, rege al Boemiei si, din 1355, imparat al Sfantului Imperiu Roman, un monarh luminat care face din Praha al treilea oras al Europei din vremea sa si construieste o seama dintre simbolurile-cult ale capitalei, precum impunatoarea catedrala a Sfantului Vitus (in curtea careia se afla o imensa statuie a Sfantului Gheorghe sculptata de niste mesteri romani din Cluj), cel mai frumos pod praghez (care-i poarta si numele) sau Universitatea Carol, cea mai veche universitate a Europei Centrale.
Perioada habsburgica, care incepe in secolul XV si se sfarseste la inceputul secolului XX, isi lasa si ea amprenta apasat asupra orasului - cehii, dimpreuna cu minoritatile germane, italiene si spaniole formeaza un stil baroc original, unic in lume, care avea sa ajunga renumit in Europa. Apar noi castele si palate, se ridica noi catedrale, evreii sunt persecutati si alungati in scurte episoade de antisemitism, pentru ca mai apoi sa fie reprimiti si sa ajunga sa formeze o minoritate care, in 1708, numara o patrime din intrega populatie pragheza.
Incercata de numeroase revolte si lupte, de invazia nazista, de bombardamentul aerian american de la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial si de ocupatia Armatei Rosii, Praga a reusit sa treaca cu eleganta peste toate aceste suferinte, fara a-si altera magia staveche, blanda Revolutie de Catifea din 1989, prin care cehoslovacii s-au lepadat non-violent de comunisti, si separarea tihnita de Slovacia din 1993, fiind miscari politice firesti, naturale precum cele ale unui gentelman ce-si scutura o scama de pe frac.
Orasul din poveste si neintelesul Kafka
Am insistat atat de mult asupra istoriei Pragai pentru ca aceasta, aici mai mult decat in alte locuri, este absolut definitorie pentru oras. In fapt, daca te plimbi pe strada Mosteksá, prin Orasul Vechi - care, apropo, se afla pe lista siturilor patrimoniului mondial protejat de UNESCO -, printre numeroasele palate si taverne, ai impresia veritabila ca ai fost teleportat undeva in secolele XVI - XVII. Senzatia de imersiune intr-o alta lume este cu atat mai pregnanta cu cat majoritatea cladirilor sunt restaurate si bine intretinute, iar in Staré Město (Orasul Vechi), traficul este exclusiv pietonal.
Aceasta citadela de catedrale, turnuri si cupole, taiata de o Vltava cu ape limpezi, pe care mereu aluneca lebede, dar unita de numeroase poduri, a avut marele noroc de a scapa din curgerea timpului. A traversat secolele aproape neschimbata si s-a pastrat pana astazi cu ulitele si strazile ei pietruite, vilele si palatele cu gradini si curti imense, turle si statui, toate vegheate de sus de imensul Castel (conform Cartii Recordurilor, Pražský hrad cu cei 570 de metri pe care-i poseda in lungime este cel mai mare castel din lume), asa cum era in urma cu alte timpuri.
Acesta cred ca este marele farmec al Pragai si acest oras medieval viu, aflat in chiar inima unui "alt" oras cat se poate de modern, energic si vibrant, este particularitatea prin care Praga se distinge de alte mari capitale europene, unde istoria, chiar daca a fost atent conservata, este acum perceputa in cadru de muzeu, la timpul trecut. Plimbandu-te pe stradutele intortocheate din Staré Město, printre comercianti ambulanti costumati ca pe vremuri, crasmari care te imbie sa le calci pragul tavernelor medievale sau saltimbanci si performanti stradali ce-ti imbie urechile cu povesti si balade din alte veacuri, te astepti in orice clipa sa dai nas in nas cu domnite gratioase, sumbri cavaleri si falnici aristocrati. Iar de ajungi in miez de noapte prin Josefov, stravechiul cartier evreiesc in care s-a nascut si Franz Kafka, incadrat de cele sase sinagoci - Vysoká, Klausova, Maiselova, Pinkasova, Španělská si Staronov -, de Cimitirul Vechi si de ceasornicul Židovská, Golemul plamadit de rabinul mistic Judah Loew ben Bezalel pentru a apara ghetto-ul evreiesc de atacurile antisemite din secolul XVI ar fi o aparitie aievea cat se poate de fireasca.
In ceea ce-l priveste pe Kafka, daca ajungi sa cunosti cu adevarat Praga, este destul de greu de inteles cum un asemenea oras - eminamente gotic, baroc si romantic - a servit drept muza genialei viziune a absurdului care l-a propulsat pe scriitorul praghez de origine evreiasca in literatura universala. Cert este ca, postmortem, Praga si l-a insusit pe "fiul ratacitor" pe care-l ranise in timpul vietii, iar astazi orasul este al lui, mai mult decat al oricui altcuiva - dovada stau zecile de statui inchinate scriitorului, la poalele carora in fiecare zi praghezii aduc flori proaspete, muzeul Franz Kafka mereu arhiaglomerat si unde trebuie sa astepti cu orele pentru a-i trece pragul sau mormantul sau din Noul Cimitir Evreiesc din Olšany, devenit cel mai mare loc de pelerinaj al capitalei Cehiei.
5 obiective pe care nu avem voie sa le ratam in Praga
Staré Město, Orasul Vechi - situat intre Piata Wenceslas si Podul Carol, este cel mai frecventat loc turistic din Praga. Alei inguste se stracoara printre cladiri baroce si gotice, precum Catedrala Tyn (1256) sau Biserica Sfantului Nicolae (sec XIII). In piata din Staré Město se afla faimosul Ceas Astronomic (Orloj) faurit in 1410 de mesterul Mikuláš din Kadaň si profesorul Jan Šindel, iar turnul Vechii Primarii ofera o priveliste panoramica asupra intregului loc.
Pražský hrad, Castelul Praga - a fost domeniul legendar al intemeietorilor orasului si al tuturor ducilor, regilor si imparatilor Boemiei. In prezent, serveste drept muzeu si presidintie. Piatra de temelie i-a fost pusa undeva prin 870. In complexul de cladiri care alcatuiesc castelul se mai afla Bazilica Sfantului Gheorghe, Catedrala Sfantului Vitus, patru palate (vechiul palat regal - Starý královský, palatul de vara - Letohrádek královny Anny, palatul Lobkovický si noul palat regal - Nový královský), numeroase alte conace, amfiteatre si edificii si 8 gradini. Castelul care l-a inspirat pe Kafka este situat, precum in roman, pe un deal semet, de pe care ai o priveliste panoramica grandioasa asupra Pragai.
Malá Strana sau Prager Kleinseite, Orasul Micut - este unul dintre cele mai vechi locuri din capitala Cehiei, fiind cartierul minoritatii nemtesti care l-a cladit pe parcursul secolului XII. Aici se intalneste cea mai impunatoare cladire baroca din Praga, Palatul lui Albrecht von Wallenstein (1583 - 1634), generalul armatei imparatului Ferdinand II, biserica St. Nish pe al carei dom se gaseste faimoasa pictura a apoteozei Sfantului Nicolae, turnul Petřín sau Statuia Copilului Iisus ridicata in secolul XV in catedrala Kostel Panny Marie Vítězné.
Karlův most, Podul lui Carol - este cel mai pitoresc pod peste Vltava, ridicat de imparatul Carol al IV-lea in 1357 si finisat la inceputul secolului XV. Podul, cu o lungime de 516 metri si o latime de 10 m, a avut o importanta strategica deosebita - la vremea cu pricina, celelalte poduri, stravechi, se prabusisera, iar Kamenný most (Podul de piatra, cum a fost numit initial) a devenit cea mai importanta conexiune intre Orasul Vechi, Castel si imprejurimi, facand practic legatura comerciala intre Europa de Est si Europa de Vest. Este protejat de trei turnuri, doua situate pe malul cu Malá Strana, celalalt pe malul cu Staré Město. Turnul din Orasul Vechi este considerat de criticii de arta drept cea mai frumoasa cladire civila in stil gotic din lume. Karlův most este decorat cu 30 de statui, ridicate in secolul XVI. In prezent, se afla in plina restaurare, dar este deschis accesului publicului (de altfel, niciodata nu au circulat masini moderne pe el).
Nové Město, Orasul Nou - este cel mai nou din cele cinci asezari istorice autonome (din Evul Mediu pana in 1784) care formeaza astazi centrul Pragai, fondat in 1348 de Carol al IV-lea, dupa zidurile de est si sud ale Orasului Vechi. Cea mai cunoscuta locatie a Orasului Nou este Václavské náměstí, Piata Wenceslas (denumita astfel dupa sfanta patroana a Boemiei). Initial, locul se numea Koňský trh (Piata de cai), insa incepand cu secolul XIX, se transforma in centrul cultural si politic al Orasului Nou. Alte puncte de atractie in Nové Město sunt Muzeul Dvořák, Teatrul National, Piata Carol sau cele doua manastiri medievale inchinate Fecioarei Maria.
Sfaturi de calatorie pentru Praga
Datorita temperaturilor extrem de reci din sezonul rece, potentate de vanturi aspre, cea mai propice perioada de vizitat Praga este sfarsitul primaverii - inceputul toamnei. Insa, daca suporti bine frigul (ia drept comparatie Viena in timpul toamnei si al iernii si scade 2-3 grade), poti sa o descoperi oricand.
In Staré Město vei intalni numerosi comercianti stradali care iti vor oferi vin fiert, ceai sau bautura ceheasca traditionala, Becherovka, un bitter pe baza de ierburi, care te vor veseli, ajutandu-te sa uiti de temperatura scazuta de afara. Oricum, incepand cu luna octombrie pana spre sfarsitul lui mai, fesul, fularul, manusile si paltonul sunt "accesorii" vestimentare obligatorii. Mai ales ca, daca vrei cu adevarat sa cunosti Praga, trebuie sa te plimbi pe jos pe distante lungi (majoritatea siturilor istorice sunt exclusiv pietonale).
Apropo de bautura, raportat la populatie, cehii sunt cei mai mari consumatori de bere din Europa. Pub-urile si tavernele (hospoda, cum le spun localnicii) sunt parte integranta a culturii locale, le vei gasi peste tot. Iti recomand berile locale - Gambrinus, Kozel, Bernard, Svijany, Dobřanská Hvězda sau Staropramen. Hai noroc!
Daca ti se face foame, incearca un restaurant cu specific traditional. Bramboračka (supa de cartofi) sau kulajda (cea de ciuperci) sunt delicioase, apoi festinul poate continua cu savurosii utopenec (carnaciori cu ceapa si mirodenii), branza Syrečky si, in cele din urma, piesa "hardcore" - fabulosul Vepřo-knedlo-zelo (un platou cu carne de porc si vanat, preparate in stil medieval). Toate acestea sunt servite, de obicei, cu paine cu ghimbir, prajita, si usturoi. La desert, incearca strudelul local Jablkový závin, turta cu miere si nuci Medovník sau checul Palačinka.
Pentru excursia in Cehia, nu are rost sa cumperi multe coroane (1 coroana = 0,16 ron); in afara de comerciantii ambulanti si de magazinurile cu suveniruri, aproape peste tot se poate plati cu cardul (fiind si mult mai avantajos).
Daca te deplasezi pe distante lungi, foloseste cu incredere metroul, tramvaiul sau autobuzul (circula de la 5 dimineata pana la miezul noptii) - biletele sunt comune si iesi foarte avantajos daca achizitionezi un bilet pe 3 sau 5 zile. Nu incerca sa faci blatul! Amenda, usturatoare, este dubla fata de cea din Bucuresti (700 de coroane / 113,8 roni), iar controlorii chiar isi fac treaba.
Evita sa folosesti taxiurile! Cu strainii, taximetristii cehi, chiar si cei de firma, sunt la fel de « tepari » precum cei mioritici. Daca ai nevoie cu adevarat de un taxi, cel mai bine este sa o rogi pe receptionera hotelului sa-ti comande unul.
Viata de noapte din Praga este foarte energica si vibranta - vei intalni o puzderie de puburi si cluburi pentru toate gusturile, de la salsa si house la olddies si rock. In Praga se afla si Karlovy Lazne, cel mai mare club din Europa. Unele cluburi au taxa de intrare (fara discriminare, si pentru baieti si pentru fete) intre 100 si 200 de coroane, dar sunt si numeroase localuri free. Distractia incepe in jurul orei 23.00, iar inauntru, chiar si in cluburile de fite din Orasul Vechi, preturile sunt absolut decente si accesibile (o bere buna, de exemplu, costa intre 4 si 6 roni). Daca vorbesti fluent engleza si te porti elegant, cehoaicele (cele mai multe blonde, cu ochi albastri) sunt prietenoase. Si disponibile...
Praga este centrul cultural al Cehiei. In orice perioada a anului ajungi in ea, este imposibil sa nu gasesti un festival, un concert, o arie sau o piesa de teatru (in limba engleza) care sa-ti capteze atentia. Mie mi-au placut, in mod deosebit, teatrele de papusi si salile de concerte mici, medievale din Orasul Vechi. Iti mai recomand sa vizitezi muzeele Kafka, Dušek si National, Tančící dům (Casa Dansului) si Josefov, cartierul evreiesc.
Daca esti intr-un grup de 5-6 prieteni, este avantajos sa te plimbi cu o masinuta de epoca (costa 1200 de coroane pe ora) - le vei remarca negresit atat in Orasul Vechi, cat si in Orasul Nou; soferii acestora vorbesc engleza si va vor tine adevarate lectii de istorie in timp ce va plimba spre Castel.
Apropo de Castel, daca nu esti un fan al drumetiilor la munte, este singurul loc din Praga in care nu iti recomand sa te duci pe jos - dealul pe care a fost ridicat este cu adevarat impunator, iar daca nu vrei sa ocolesti, pierzand o ora pe drumul pentru masini, caile de acces pietonal se fac pe niste stradute intortocheate cu infinite trepte (parca incep sa-l inteleg pe Kafka). In schimb, sa cobori din Castel in Prager Kleinseite este o experienta placuta, lipsita de efort fizic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu