Shanghai - zgarie nori si sate pescaresti
Afla cum se dezvaluie o cultura antica si exotica in fata ochilor
unui roman, cat de mult difera mentalitatea si obiceiurile noastre fata
de o tara orientala, chiar de la fata locului. Descopera China alaturi
de Razvan Pascu, un tanar de 25 de ani pasionat de travelling si
partener al site-ului nostru, care a calatorit 17 zile intr-un circuit
ce l-a purtat prin Beijing, Xi'an, Shanghai, Suzhou, Shenzen, Hong Kong
si Macao. DESCOPERA TRAVEL iti prezinta in serial, vreme de o luna de
zile, in fiecare weekend, aventurile, impresiile si sfaturile de
calatorie ale lui Razvan. Dupa ce sambetele trecute ai fost impreuna cu
Razvan in Beijing si Xi'an, in aceasta zi iti propunem Shanghai-ul.
Cea de-a treia oprire a mea in China s-a numit Shanghai. Cand se
gandesc la Shanghai unii spun Jinmao Tower (celebrul turn de
televiziune), altii spun opium, controverse sau comert iar altii
spun simplu "capitala economica a Chinei". Eu spun ca la orice
te-ai gandi, ar fi prea putin pentru a descrie Shanghai-ul. Totusi,
atunci cand ma gandesc la acest oras, am intiparite in minte cateva
cuvinte: istorie controversata, expati, afaceri infloritoare,
oameni muncitori, aglomeratie, extreme.
Ca orice oras-port, Shanghai-ul nu a avut nevoie de prea multe imbolduri pentru a se dezvolta, totul a venit de la sine. Pozitia sa strategica, in delta raului Yangtze, l-a transformat in principalul punct de comert cu "Vestul", dar si intr-o tinta pentru puterile straine ce ravneau la marfurile din China. Shanghai-ul a fost ocupat pe rand de britanici, americani, francezi si japonezi si fiecare dintre acestia si-au lasat amprenta asupra orasului. Ambasadele, sediile de banci si celebrul Cathay Hotel (sau Hotelul Pacii), toate regasindu-se pe Bund, sunt marturii ale acestor perioade. Bund-ul iti ofera o panorama foarte buna asupra Pudong-ului, noua zona a Shanghai-ului, acolo unde se afla emblema orasului, celebrul Jinmao Tower, dar si World Financial Center, a treia cladire ca inaltime din lume. Din pacate, in prima seara o furtuna de nisip m-a impiedicat sa trag cele mai bune cadre, dar am revenit constiincios in serile urmatoare.
Bund-ul mi-a aparut ca un fel de "premiu" dupa ce am strabatut la picior partea vestica si cea estica a bulevardului Nanjing, cale de vreo 2-3 statii de metrou. Gasesti aici cele mai celebre hoteluri, magazine de lux, dar si faimoasele "No 1 Store" - un fel de magazine cu de toate, printre primele deschise in Shanghai. Daca esti obosit, un trenulet care sa te duca de la un capat la altul costa doar jumatate de dolar.
Dupa o zi de zgarie-nori, aglomeratie si praf (de la furtuna de nisip), am decis sa evadez din Shanghai, intr-un mic sat pescaresc de langa. Cu autobuzul chinezilor am facut cam 1.30 h si drumul m-a costat doar 2 dolari. Satul respectiv, Zhujiajiao pe nume (i se mai spune Venetia din China), este mic, cochet, cu case vopsite in alb, multe poduri, multa mancare buna si un bazar foarte lung. Aici am mancat carne de porc in frunze de bambus si am vazut un fel de sarmale autohtone, dar tot in frunze de bambus.
Nici in a treia zi nu am stat prea mult prin Shanghai pentru ca am vizitat un oras care chiar era pe lista mea de "to do" - Suzhou, orasul gradinilor. Am vazut 5 gradini tradinitionale chinezesti, de dimensiuni diferite dar cu aceleasi elemente si respectand aceleasi principii Feng Shui. Ca sa va dau cateva exemple, usile nu erau dreptunghiulare, ci rotunde sau in forma de trifoi, toate gradinile aveau cate un iaz, cu podete construite in zig-zag, nu drepte, si multe foisoare chinezesti.
Ultima jumatate de zi am acordat-o Shanghai-ului si bine am facut. Am mers in fostul cartier general al francezilor, caruia si astazi i-a ramas denumirea de Concesiunea Franceza. Aici am vazut locul unde s-a fondat Partidul Comunist Chinez si am avut "onoarea" de a intra chiar in camera unde mai multe capete luminate ale partidului s-au pus de acord. Cladirea este un "lilong" tipic Shanghai-ului iar masurile de securitate la intrare si in tot muzeul sunt intimidante.
Inainte de plecare, am vizitat si un centru de arta propagandista cu circa 3000 de postere propagandiste, din anii '40 pana spre anii '80. Mi-am amintit de posterele cu Elena si Nicolae Ceausesc pe ogoarele patriei si de celebrul tractoras rosu.
Perioada calatoriei mele a fost in martie 2010 iar orasul se pregatea pentru marea expozitie universala Expo2010 Shanghai pentru care s-au investit 45 de miliarde de dolari, dublu fata de Jocurile Olimpice de la Beijing. In doar 2 ani s-au construit 2 magistrale noi de metrou, un urias parc expozitional cu sute de cladiri, zeci de zgarie nori, bulevarde intregi, un nou terminal al aeroportului Pudong si multe altele. De altfel, am fost chiar eu martorul felului in care chinezii trateaza munca: seara am mers spre hotel, iar a doua zi dimineata intregul bulevard care trecea prin fata hotelului (un bulevard cu 8 benzi) era decopertat si astepta un nou strat de asfalt - intr-o singura noapte un intreg bulevard fusese decopertat.
De la Shanghai am zburat spre Shenzen, iar drumul pana la aeroport l-am parcus in 7 minute, cu cel mai rapid tren din lume: Maglev-ul. Trenul functioneaza pe baza de levitatie electromagnetica, nu are sine de cale ferata si pur si simplu pluteste, mergand pe principiul a doi magneti de aceeasi poli, care se resping. Experienta este uluitoare si in acest tren (unde chinezii au grija sa afiseze electronic viteza) iti dai seama cat de mult a putut evoluat tehnologia, iar in cele 3 minute cat mergi cu viteza maxima de 431 km/h impresia cu care ramai despre Shanghai este ca orasul nu numai ca a venit puternic din urma, ci a depasit foarte multe asteptari.
Ca orice oras-port, Shanghai-ul nu a avut nevoie de prea multe imbolduri pentru a se dezvolta, totul a venit de la sine. Pozitia sa strategica, in delta raului Yangtze, l-a transformat in principalul punct de comert cu "Vestul", dar si intr-o tinta pentru puterile straine ce ravneau la marfurile din China. Shanghai-ul a fost ocupat pe rand de britanici, americani, francezi si japonezi si fiecare dintre acestia si-au lasat amprenta asupra orasului. Ambasadele, sediile de banci si celebrul Cathay Hotel (sau Hotelul Pacii), toate regasindu-se pe Bund, sunt marturii ale acestor perioade. Bund-ul iti ofera o panorama foarte buna asupra Pudong-ului, noua zona a Shanghai-ului, acolo unde se afla emblema orasului, celebrul Jinmao Tower, dar si World Financial Center, a treia cladire ca inaltime din lume. Din pacate, in prima seara o furtuna de nisip m-a impiedicat sa trag cele mai bune cadre, dar am revenit constiincios in serile urmatoare.
Bund-ul mi-a aparut ca un fel de "premiu" dupa ce am strabatut la picior partea vestica si cea estica a bulevardului Nanjing, cale de vreo 2-3 statii de metrou. Gasesti aici cele mai celebre hoteluri, magazine de lux, dar si faimoasele "No 1 Store" - un fel de magazine cu de toate, printre primele deschise in Shanghai. Daca esti obosit, un trenulet care sa te duca de la un capat la altul costa doar jumatate de dolar.
Dupa o zi de zgarie-nori, aglomeratie si praf (de la furtuna de nisip), am decis sa evadez din Shanghai, intr-un mic sat pescaresc de langa. Cu autobuzul chinezilor am facut cam 1.30 h si drumul m-a costat doar 2 dolari. Satul respectiv, Zhujiajiao pe nume (i se mai spune Venetia din China), este mic, cochet, cu case vopsite in alb, multe poduri, multa mancare buna si un bazar foarte lung. Aici am mancat carne de porc in frunze de bambus si am vazut un fel de sarmale autohtone, dar tot in frunze de bambus.
Nici in a treia zi nu am stat prea mult prin Shanghai pentru ca am vizitat un oras care chiar era pe lista mea de "to do" - Suzhou, orasul gradinilor. Am vazut 5 gradini tradinitionale chinezesti, de dimensiuni diferite dar cu aceleasi elemente si respectand aceleasi principii Feng Shui. Ca sa va dau cateva exemple, usile nu erau dreptunghiulare, ci rotunde sau in forma de trifoi, toate gradinile aveau cate un iaz, cu podete construite in zig-zag, nu drepte, si multe foisoare chinezesti.
Ultima jumatate de zi am acordat-o Shanghai-ului si bine am facut. Am mers in fostul cartier general al francezilor, caruia si astazi i-a ramas denumirea de Concesiunea Franceza. Aici am vazut locul unde s-a fondat Partidul Comunist Chinez si am avut "onoarea" de a intra chiar in camera unde mai multe capete luminate ale partidului s-au pus de acord. Cladirea este un "lilong" tipic Shanghai-ului iar masurile de securitate la intrare si in tot muzeul sunt intimidante.
Inainte de plecare, am vizitat si un centru de arta propagandista cu circa 3000 de postere propagandiste, din anii '40 pana spre anii '80. Mi-am amintit de posterele cu Elena si Nicolae Ceausesc pe ogoarele patriei si de celebrul tractoras rosu.
Perioada calatoriei mele a fost in martie 2010 iar orasul se pregatea pentru marea expozitie universala Expo2010 Shanghai pentru care s-au investit 45 de miliarde de dolari, dublu fata de Jocurile Olimpice de la Beijing. In doar 2 ani s-au construit 2 magistrale noi de metrou, un urias parc expozitional cu sute de cladiri, zeci de zgarie nori, bulevarde intregi, un nou terminal al aeroportului Pudong si multe altele. De altfel, am fost chiar eu martorul felului in care chinezii trateaza munca: seara am mers spre hotel, iar a doua zi dimineata intregul bulevard care trecea prin fata hotelului (un bulevard cu 8 benzi) era decopertat si astepta un nou strat de asfalt - intr-o singura noapte un intreg bulevard fusese decopertat.
De la Shanghai am zburat spre Shenzen, iar drumul pana la aeroport l-am parcus in 7 minute, cu cel mai rapid tren din lume: Maglev-ul. Trenul functioneaza pe baza de levitatie electromagnetica, nu are sine de cale ferata si pur si simplu pluteste, mergand pe principiul a doi magneti de aceeasi poli, care se resping. Experienta este uluitoare si in acest tren (unde chinezii au grija sa afiseze electronic viteza) iti dai seama cat de mult a putut evoluat tehnologia, iar in cele 3 minute cat mergi cu viteza maxima de 431 km/h impresia cu care ramai despre Shanghai este ca orasul nu numai ca a venit puternic din urma, ci a depasit foarte multe asteptari.
Mai multe despre Shanghai puteti citi pe blogul lui Razvan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu