luni, 9 iunie 2014

Parcul Naţional Triglav şi munţii de basm ai Sloveniei

Vale de munte tipică Parcului Naţional Triglav
La graniţa Sloveniei cu Austria şi Italia există un paradis montan încă necunoscut pentru marea masă a turiştilor de profil. Piscurile sale măreţe, pădurile intacte, cascadele şi lacurile sale, plus conservarea excepţională a ecosistemelor şi culturii tradiţional locale, fac din Parcul Naţional Triglav, căci despre el este vorba, nu doar o rezervaţie a naturii sau o inspirată destinaţie de vacanţă, ci un adevărat paradis pentru iubitorii muntelui. Cine vrea să se convingă este mai mult decât binevenit, căci cel mai bine organizat parc naţional din toată Peninsula Balcanică, are mereu porţile deschise!
Parcul muntelui. Şi al zeului...
 
Parcul Naţional Triglav este de fapt singurul parc naţional din Slovenia. Ceea ce nu i-a împăiedicat pe sloveni să-l conducă şi să-l protejeze exemplar. Numele parcului derivă de la Triglav, cel mai înalt munte situat chiar în mijlocul acestei rezervaţii, munte care cu ai săi 2.864 de metri înălţime, este cel mai înalt punct din toată Slovenia. Originea numelui de Triglav (trei capete) nu este clară, dar se pare că provine de la forma piscurilor montane văzude din partea de sud-est a rezervaţiei, sau de la zeitate slavă Triglav despre care legendele locale spun că şi-ar avea tronul pe vârfurile acestor munţi.
 
Muntele Triglav este unul dintre cele mai importante simboluri slovene, astfel încât silueta sa maiestuoasă figurează nu doar pe stema dar şi pe steagul acestei ţări ex-iugoslave. Parcul este situat în partea de nord-vest a Sloveniei, în sud-estul Munţilor Alpi. De fapt, teritoriul parcului Triglav se suprapune aproape identic cu sectorul estic al Alpilor Juliani. Suprafaţa acestei rezervaţii acoperă aproape 880 de kilometri pătraţi, adică aproximativ 3% din teritoriul Sloveniei.
 
 
În ciuda singularităţii sale în ţară, Parcul Naţional Triglav este una dintre primele rezervaţii de acest tip din Europa. Primele măsuri de protecţie luate aici datează din anul 1924, când a fost fondat Parcul de Conservare Alpină, cum era denumit în acele vremuri. Principalul obiectiv al administraţiei Parcului Naţional Triglav din prezent este acela de protecţie integrală a ecosistemelor din rezervaţie, dar acest loc este şi un important punct de studii şi cercertări pentru biologii şi specialiştii sloveni.
 
Dacă piscul Muntelui Triglav este cel mai înalt punct al parcului, cea mai joasă altitudine de aici este cea de 180 metri, măsurată pe Stânca Tolminka. Peisajul este deosebit de frunos şi spectaculos şi include diverse forme de relief, de la pajişti montane şi păduri virgine la văi săpate de gheţarii alpini. Aici se înregistrează în medie un număr de 120-146 zile cu precipitaţii pe tot parcursul anului. Pădurile acoperă cea mai mare parte a parcului, şi dacă în sudul acestuia specia predominantă este fagul, în partea de nord a Triglavului pădurile sunt compuse în general din molid şi zadă.
 
 
O caracteristică a peisajului din Triglav constă în prezenţa a numeroase izvoare, râuri şi lacuri alpine, precum şi a unui original relief carstic modelat de unele cursuri de apă subterane. Munţii dintre râurile Sava şi Soca adăpostesc cea maimare concentraţie de peşteri. În cadrul Parcului Naţional Triglav există şi un număr de 33 de aşezări umane, în mare parte sate tradiţionale slovene, între care 21 de sate sunt incluse total între graniţele rezervaţiei, iar restul de 12 doar parţial.
 
Parcul este slab populat de oameni, căci conform statisticilor oficiale din anul 2010, circa 2.444 persoane trăiau permanent aici.
Cu toate că principalul obiectiv al parcului este de a proteja în întregime patrimoniul biologic şi cadrul natural, autorităţile parcului se ocupă şi de conservarea patrimoniului cultural tradiţional specific acestei zone din Slovenia. Pentru acestă ţară, patrimoniul în cauză este deosebit de important deoarece face legătura dintre sloveni şi celelalte popoare de tip alpino-dinaric.
 
 
Între stânci şi păduri, peşteri, lacuri şi cascade
 
 
Conform tipului de patrimoniu, cel arhitectural primează, urmat de cel de natură istorică, religioasă şi arheologică. Alpii Juliani, lanţul muntos care acoperă cea mai mare parte a parcului sunt alcătiţi în principal din roci calcaroase, fapt ce a dat naştere unui relief deosebit de spectaculos presărat cu ravine, stânci uriaşe, prăpăstii, peşteri şi cursuri de apă care fac legătura dintre lacurile de tip carstic. 
 
Multe specii de plante şi animale de aici au un caracter endemic, ceea ce înseamnă că nu pot fi întâlnite şi în alte părţi, fiind caracteristice doar rezervaţiei de aici. Fauna este caracterizată de prezenţa caprei negre, a caprei ibex, marmotei de munte,cerbului european, ursului brun, râsului şi a numeroase specii de păsări de pădure şi păsări de pradă, mamifere mici, reptile, iar dintre peşti se remarcă ca şi endemism, păstrăvul marmorat de Triglav. Cel mai important animal de aici este capra neagră, cam 2.000 de exemplare găsindu-ţi adăpost în cele mai inaccesibile stânci. Legendele locale vorbesc despre Zlatorog, o capră neagră mitologică, care avea coarne din aur şi veghea asupra liniştei şi tainelor de aici.
 
 
Pe baza biodiversităţii sale şi originalităţii culturii locale, Parcul Naţional Triglav a fost declarat în anul 2003 obiectiv UNESCO.
Însă cel mai interesant atribut al parcului Triglav este legat de celebrele viori Stradivarius. Aceasta deoarece cele mai scumpe viori ieşite din mâinile lui Antonio Stradivari au fost făurite din copacii care creşteau pe Valea Bohinj din Munţii Triglav. Oricine ajunge vreodată în frumoasa rezervaşie slovenă trebuie să facă excursii în Cheile Vintgar, situate la circa 4.5 kilometri de mers de Bled. Aceste chei oferă privelişti fantastice care se întind pe lungimea de 1.600 metri de-a lungul rîului Radovna spre cascada Sum.
 
La fel, nu rataţi vizitarea Lacului Bohinj. Merită de văzut şi Ravinele Pokljuka, situate la 7 kilometri de Bled spre satele Gorje şi Kmica. Alt obiectiv spectaculos este cascada Savica, care are înălţimea de 60 d emetri şi atrage anual mii de vizitatori. La doar 6 kilometri nord-est de Bovec se află fortăreaţa medievală Kluze, ridicată pe o stâncă înaltă deasupra râului Koritnica. Cheile Mostnica sunt situate la un kilometru de Stara Fuzina, având o lungime de un kilometru şi o adâncime de 20 de metri. Cascada cu acelaşi nume are înălţimea de 21 metri şi o găsim în partea de nord a cheilor.
 
 
La Ribcev Laz găsim frumoasa mănăstire a Sfântului Ioan Botezătorul. Edificiul religios a fost ridicat în secolul 13 şi adăposteşte cele mai vechi picturi murale din Slovenia. Amatorii de rafting pot trăi momente de neuitat dacă se încumetă să coboare pe apele învolburate ale râului Soca.
 
Oricine vizitează acest parc naţional trebuie să fie îmbrocat corespunzător ascensiunilor montane, de asemenea trebuie reţinut că aici vremea se schimbă foarte frecvent şi brusc, mai ales în zona alpină, deci hainele mai groase, pelerinele de ploaie şi bocancii de munte nu trebuie să lipsească nimănui.
Ca fapt interesant, numărul de urgenţe pentru salvamont, poliţie, salvare, etc este acelaşi ca în România, 112.
 
Oricum infrastructura parcului este deosebit de bine pusă la punct, şi cine respectă potecile şi marcajele nu se rătăceşte.
Localnicii mai spun că zeul Triglav veghează şi astăzi şi-i ajută pe cei care vin aici cu gânduri bune...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu