Parcul Naţional Triglav şi munţii de basm ai Sloveniei
La graniţa Sloveniei cu Austria şi Italia există un paradis montan
încă necunoscut pentru marea masă a turiştilor de profil. Piscurile sale
măreţe, pădurile intacte, cascadele şi lacurile sale, plus conservarea
excepţională a ecosistemelor şi culturii tradiţional locale, fac din
Parcul Naţional Triglav, căci despre el este vorba, nu doar o rezervaţie
a naturii sau o inspirată destinaţie de vacanţă, ci un adevărat paradis
pentru iubitorii muntelui. Cine vrea să se convingă este mai mult decât
binevenit, căci cel mai bine organizat parc naţional din toată
Peninsula Balcanică, are mereu porţile deschise!
Parcul muntelui. Şi al zeului...
Parcul Naţional Triglav este de fapt singurul parc naţional din
Slovenia. Ceea ce nu i-a împăiedicat pe sloveni să-l conducă şi să-l
protejeze exemplar. Numele parcului derivă de la Triglav, cel mai înalt
munte situat chiar în mijlocul acestei rezervaţii, munte care cu ai săi
2.864 de metri înălţime, este cel mai înalt punct din toată Slovenia.
Originea numelui de Triglav (trei capete) nu este clară, dar se pare că
provine de la forma piscurilor montane văzude din partea de sud-est a
rezervaţiei, sau de la zeitate slavă Triglav despre care legendele
locale spun că şi-ar avea tronul pe vârfurile acestor munţi.
Muntele Triglav este unul dintre cele mai importante simboluri slovene,
astfel încât silueta sa maiestuoasă figurează nu doar pe stema dar şi pe
steagul acestei ţări ex-iugoslave. Parcul este situat în partea de
nord-vest a Sloveniei, în sud-estul Munţilor Alpi. De fapt, teritoriul
parcului Triglav se suprapune aproape identic cu sectorul estic al
Alpilor Juliani. Suprafaţa acestei rezervaţii acoperă aproape 880 de kilometri pătraţi, adică aproximativ 3% din teritoriul Sloveniei.
În ciuda singularităţii sale în ţară, Parcul Naţional Triglav este una
dintre primele rezervaţii de acest tip din Europa. Primele măsuri de
protecţie luate aici datează din anul 1924, când a fost fondat Parcul de
Conservare Alpină, cum era denumit în acele vremuri. Principalul
obiectiv al administraţiei Parcului Naţional Triglav din prezent este
acela de protecţie integrală a ecosistemelor din rezervaţie, dar acest
loc este şi un important punct de studii şi cercertări pentru biologii
şi specialiştii sloveni.
Dacă piscul Muntelui Triglav este cel mai înalt punct al parcului, cea
mai joasă altitudine de aici este cea de 180 metri, măsurată pe Stânca
Tolminka. Peisajul este deosebit de frunos şi spectaculos şi include
diverse forme de relief, de la pajişti montane şi păduri virgine la văi
săpate de gheţarii alpini. Aici se înregistrează în medie un număr de
120-146 zile cu precipitaţii pe tot parcursul anului. Pădurile acoperă
cea mai mare parte a parcului, şi dacă în sudul acestuia specia
predominantă este fagul, în partea de nord a Triglavului pădurile sunt
compuse în general din molid şi zadă.
O caracteristică a peisajului din Triglav constă în prezenţa a numeroase
izvoare, râuri şi lacuri alpine, precum şi a unui original relief
carstic modelat de unele cursuri de apă subterane. Munţii dintre râurile
Sava şi Soca adăpostesc cea maimare concentraţie de peşteri. În cadrul
Parcului Naţional Triglav există şi un număr de 33 de aşezări umane, în
mare parte sate tradiţionale slovene, între care 21 de sate sunt incluse
total între graniţele rezervaţiei, iar restul de 12 doar parţial.
Parcul este slab populat de oameni, căci conform statisticilor oficiale
din anul 2010, circa 2.444 persoane trăiau permanent aici.
Cu toate că principalul obiectiv al parcului este de a proteja în
întregime patrimoniul biologic şi cadrul natural, autorităţile parcului
se ocupă şi de conservarea patrimoniului cultural tradiţional specific
acestei zone din Slovenia. Pentru acestă ţară, patrimoniul în cauză este
deosebit de important deoarece face legătura dintre sloveni şi
celelalte popoare de tip alpino-dinaric.
Între stânci şi păduri, peşteri, lacuri şi cascade
Conform tipului de patrimoniu, cel arhitectural primează, urmat de cel
de natură istorică, religioasă şi arheologică. Alpii Juliani, lanţul
muntos care acoperă cea mai mare parte a parcului sunt alcătiţi în
principal din roci calcaroase, fapt ce a dat naştere unui relief
deosebit de spectaculos presărat cu ravine, stânci uriaşe, prăpăstii,
peşteri şi cursuri de apă care fac legătura dintre lacurile de tip
carstic.
Multe specii de plante şi animale de aici au un caracter endemic, ceea
ce înseamnă că nu pot fi întâlnite şi în alte părţi, fiind
caracteristice doar rezervaţiei de aici. Fauna este caracterizată de
prezenţa caprei negre, a caprei ibex, marmotei de munte,cerbului
european, ursului brun, râsului şi a numeroase specii de păsări de
pădure şi păsări de pradă, mamifere mici, reptile, iar dintre peşti se
remarcă ca şi endemism, păstrăvul marmorat de Triglav. Cel mai
important animal de aici este capra neagră, cam 2.000 de exemplare
găsindu-ţi adăpost în cele mai inaccesibile stânci. Legendele locale
vorbesc despre Zlatorog, o capră neagră mitologică, care avea coarne din
aur şi veghea asupra liniştei şi tainelor de aici.
Pe baza biodiversităţii sale şi originalităţii culturii locale, Parcul
Naţional Triglav a fost declarat în anul 2003 obiectiv UNESCO.
Însă cel mai interesant atribut al parcului Triglav este legat de
celebrele viori Stradivarius. Aceasta deoarece cele mai scumpe viori
ieşite din mâinile lui Antonio Stradivari au fost făurite din copacii
care creşteau pe Valea Bohinj din Munţii Triglav. Oricine ajunge
vreodată în frumoasa rezervaşie slovenă trebuie să facă excursii în
Cheile Vintgar, situate la circa 4.5 kilometri de mers de Bled. Aceste
chei oferă privelişti fantastice care se întind pe lungimea de 1.600
metri de-a lungul rîului Radovna spre cascada Sum.
La fel, nu rataţi vizitarea Lacului Bohinj. Merită de văzut şi Ravinele
Pokljuka, situate la 7 kilometri de Bled spre satele Gorje şi Kmica. Alt
obiectiv spectaculos este cascada Savica, care are înălţimea de 60 d
emetri şi atrage anual mii de vizitatori. La doar 6 kilometri nord-est
de Bovec se află fortăreaţa medievală Kluze, ridicată pe o stâncă înaltă
deasupra râului Koritnica. Cheile Mostnica sunt situate la un kilometru
de Stara Fuzina, având o lungime de un kilometru şi o adâncime de 20 de
metri. Cascada cu acelaşi nume are înălţimea de 21 metri şi o găsim în
partea de nord a cheilor.
La Ribcev Laz găsim frumoasa mănăstire a Sfântului Ioan Botezătorul.
Edificiul religios a fost ridicat în secolul 13 şi adăposteşte cele mai
vechi picturi murale din Slovenia. Amatorii de rafting pot trăi momente
de neuitat dacă se încumetă să coboare pe apele învolburate ale râului
Soca.
Oricine vizitează acest parc naţional trebuie să fie îmbrocat
corespunzător ascensiunilor montane, de asemenea trebuie reţinut că aici
vremea se schimbă foarte frecvent şi brusc, mai ales în zona alpină,
deci hainele mai groase, pelerinele de ploaie şi bocancii de munte nu
trebuie să lipsească nimănui.
Ca fapt interesant, numărul de urgenţe pentru salvamont, poliţie, salvare, etc este acelaşi ca în România, 112.
Oricum infrastructura parcului este deosebit de bine pusă la punct, şi cine respectă potecile şi marcajele nu se rătăceşte.
Localnicii mai spun că zeul Triglav veghează şi astăzi şi-i ajută pe cei care vin aici cu gânduri bune...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu