Mavrovo: Macedonia necunoscută / Autor: Nicu Parlog

Din varii motive, puţini români se încumetă să călătorească în scop turistic în Macedonia, fosta republică din spaţiul iugoslav. Şi, totuşi, în ciuda reputaţiei de zonă volatilă, situată în imediata apropiere a celui mai sângeros conflitct interetnic şi religios din Europa ultimilor ani, Macedonia a reuşit să-şi consolideze o atmosferă internă relativ sigură, factor esenţial în dezvoltarea turismului şi premisă a descoperirii uneia dintre cele mai interesante şi bine păstrate zone din Balcani. Iar între frumuseţile naturale ale Macedoniei, se detaşează Mavrovo. Parc naţional, lac, sat străvechi, staţiune montană, Mavrovo se constituie într-o experienţă unică.

Parcul

Dacă întrebi orice macedonean cu privire la cea mai sălbatică, pitorească şi impresionantă parte a micii, dar frumoasei sale ţări, acesta îţi va răspunde aproape instantaneu: Mavrovo!
Dacă purcezi agale spre mult lăudata destinaţie, vei descoperi cu proprii ochi că localnicii nu au exagerat cu nimic.

Regiunea Mavrovo cuprinde cele mai pitoreşti zone din vestul Macedoniei, incluzând aici munţii Bistra, Korab, sudul masivului Sar, Desat, râul Radika, Lacul Mavrovo, precum şi aşezările străvechi Mavrovo, Anovi, Leunovo, Nikirofovo, Galicnik, Rostuse, Gari, Jance, Tresonce, Bituse şi Lazaropole.

În total, este vorba de o arie protejată cu suprafaţa de 74.088 hectare.
Frumuseţea zonei şi bogăţia biodiversităţii au dus la înfiinţarea Parcului Naţional Mavrovo încă din data de 3 martie 1952, pe baza "importanţei ştiinţifice şi istorice a pădurilor şi câmpurilor din Mavrovo, ecosistemului specific, biodiversităţii naturale şi a particularităţilor etnologice."

Parcul a fost împărţit în trei zone distincte, cu grad de protecţie diferit, iar în prezent, Mavrovo este cea mai mare rezervaţie din Macedonia. Cele trei zone cuprind o rezervaţie strict protejată, unde accesul turiştilor este interzis, o rezervaţie cu administraţie locală şi regim controlat de vizitare şi o zonă-tampon, dedicată turismului de masă. Masivele muntoase de aici aparţin lanţului Munţilor Sar, care se întind şi în Albania, Serbia şi Bulgaria.

Tot aici se întâlnesc şi cele mai înalte piscuri ale ţării, recordul fiind deţinut de vârful Korab, cu ai săi 2.764 metri înălţime.
Unele dintre cele mai impresionante privelişti din parc sunt stâncile şi cheile străbătute de râul Radika, iar dintre acestea se detaşează defileul Baric, considerat cel mai sălbatic şi inaccesibil din întreaga regiune stâncoasă a rezervaţiei.

Defileul râului Radika este considerat de mulţi turişi drept cel mai frumos canion din Europa. Are o lungime de 24 kilometri, iar cheile sale depăşesc înălţimea de 300 metri. Tot în Parcul Mavrovo se poate admira cea mai înaltă cascadă din Balcani, lacurile glaciare din regiunea Sar, alături de reţeaua carstică din Munţii Bistra, caracterizată prin numeroase peşteri cu acces facil.


Lacul, mănăstirile şi turismul
Lacul cu acelaşi nume, situat lângă localitatea Rostusa, este la doar 100 kilometri de capitala macedoneană Skoplje şi este considerat lacul cel mai bogat în păstrăvi din Balcani.
În afară de pescuitul sportiv, deloc scump, lacul oferă condiţii excelente pentru practicarea sporturilor de apă. Este situat la altitudinea de 1.220 metri, are lungimea de 12 kilometri, lăţimea de 3 kilometri şi adâncimea maximă de 48 metri.

Ecologia rezervaţiei este deosebit de interesantă. Păduri dese de conifere şi foioase acoperă pantele muntoase, iar pajiştile alpine, unde păşunatul este strict interzis, sunt considerate printre cele mai bine conservate din Europa.

Varietatea factorilor climaterici a dus la o diversitate remarcabilă a florei şi faunei de aici.
De fapt, Mavrovo este situat la o adevărată "răscruce biogeografică" şi este un rezervor de specii relicte şi endemice.
Cele 6 mari biotopuri ale parcului - un fenomen foarte rar pentru un areal atât de mic -, conţin 22 de păduri şi 16 tipuri de păşuri şi zone ierboase. Biologii au identificat aici peste 1.300 specii de plante erbacee şi 145 specii de arbori şi arbuşti. Circa 40% dintre aceste specii sunt endemice (se găsesc numai aici); merită amintit că rezervaţia adăposteşte inclusiv ienupărul sălbatic de Crimeea, o specie dispărută din habitatul său originar.

Acest paradis vegetal oferă condiţii ideale de trai pentru circa 140 specii de păsări şi 45 specii de mamifere. În Mavrovo se pot întâlni relativ frecvent animale periclitate la nivel european, precum vulturul pleşuv sur, buha mare, acvila de munte, capra neagră, lupul, ursul, vidra şi chiar râsul, specialiştii estimând că în Mavrovo trăieşte o populaţie stabilă de aproximativ 60 exemplare de râs din subspecia balcanică.
Peisajul caracteristic al parcului este presărat cu numeroase mănăstiri şi troiţe de lemn, prezente la tot pasul. Între acestea se detaşează Mănăstirea Sfântul Nicole, Mănăstirea Sfântului Jovan Bigorki, Mănăstirea Rajcica şi Mănăstirea Sfânta Maria.

Troiţele de lemn sunt cu adevărat remarcabile - mai ales cele din Sveti Spass, Galichnik, Debar, Nikivforovo, Leunovo şi Shpilijie.
Cel mai mare centru de schi din Macedonia este situat tot în zona Mavrovo. Centrul Zare Lazarevski are două telescaune cu capacitatea de transport de circa 5.000 de persoane în intervalul unei ore.
Cu aceste atribute, Mavrovo se anunţă a fi una dintre destinaţiile turistice de mare interes alte turismului european în viitorul apropiat.