Plzeň – cu şi fără berea Pilsner * Autor: Claudia Moşoarcă

I s-a dus repede vestea în toate colţurile lumii: PILSNER, berea clară, de culoare galbenă şi cu un gust unic, rezultat dintr-o reţetă încă secretă, cu componente locale esenţiale: drojdie specială, apa moale din Boemia de Vest, orzul cu un conţinut scăzut de proteine, hameiul uscat din Žatec şi pivniţele cu pereţi calcaroşi. Când berarul bavarez Josef Groll a prezentat, la 5 octombrie 1842, noua bere produsă în fabrica Bürger Brauerei a oraşului Plzeň (Pilsen în germană), poate că nu a avut îndrăzneala să se gândească la succesul mondial de mai târziu al creaţiei sale. Se spune că berea este atât de bună fiindcă apa din izvoarele zonei are un grad foarte scăzut de salinitate, ori fiindcă o ciupercă specială îmbracă pereţii de stâncă între care berea fermentează şi se maturează timp de două sau trei luni, la o temperatură constantă de 1°-2° C. În 1898, marca înregistrată Pilsner Urquell consacra definitiv originea celebrei şi apreciatei beri. Totodată, numele ei ocupa jumătate din eticheta oraşului ceh Plzeň, cealaltă parte fiind rezervată mărcii Skoda. Până azi, cele două mărci au ţinut ştacheta economică a oraşului ridicată, însă această moştenire a fost completată de cea cultural-istorică, într-o nouă etichetă turistică, foarte atractivă.

Oraşul cu berea Pilsner

Pe acelaşi mal al râului Radbuza, la câţive paşi depărtare de frumosul centru vechi, fabrica Pilsner Urquell (Plzeňský Prazdroj) a Plzeň-ului continuă neobosită producţia industrială de bere. În acelaşi timp, porţile ei impunătoare stau deschise pentru cei care vor să parcurgă, într-un tur cu ghid, întinsele hale ale uzinei. Vi se va povesti legenda acestei beri deosebite, veţi vedea rampele de îmbuteliere a 120.000 de sticle pe oră, vi se vor prezenta ingredientele folosite şi veţi pătrunde în pivniţele cu butoaie de stejar.
Puteţi încheia vizita gustând licoarea nefiltrată şi nepasteurizată dintr-un astfel de butoi, pentru o aromă ce vi se va întipări în memorie.

O istorie completă a berii locale, care a început mult mai devreme, imediat după fondarea oraşului în 1295, o cuprinde Muzeul Berii, localizat într-o clădire din secolul al XV-lea, din apropierea Pieţei Republicii.

Pentru cei care preferă Gambrinus, din august 2010 se poate opta pentru turul celei de-a doua mari berării din Plzeň. Iar cum berea se potriveşte numai bine cu nişte specialităţi culinare, trebuie să te opreşti pentru o masă copioasă în grozavul restaurant Na Spilce al aceleeaşi fabrici Pilsner Urquell, unde 550 de locuri se ocupă cu uşurinţă de localnici şi turişti. Este cel mai mare pub din Boemia; spaţiul său generos a fost în trecut pivniţa de fermentaţie a berii. Înainte să cobori în restaurant, rezervă-ţi puţin timp pentru magazinul de suveniruri, cu siguranţă vreuna dintre halbele fin pictate îţi va atrage atenţia.

Oraşul fără berea Pilsner

Plzeň-ul turistic înseamnă, în primul rând, Piaţa Republicii şi un caroiaj de străduţe cu farmec medieval. Din orice colţ al oraşului, ce are astăzi aproape 200.000 de locuitori, te ghidează spre direcţia centrului turnul semeţ al Catedralei Sf. Bartolomeu, înălţat la 102,6 m. Masiva clădire gotică, a cărei construcţie a început la sfârşitul secolului al XIII-lea, domină dreptunghiul mare al pieţei din inima oraşului şi a fost declarată monument istoric. În interior, la altar, se remarcă o sculptură-bijuterie, Madona, delicată, dintr-o argilă specială. Turul bisericii se sfârşeşte cu ascensiunea celor 300 de mici trepte, ce ies imediat sub turlă, la 62 m deasupra pavajului pieţei, de unde o minunată panoramă a oraşului poate fi prinsă în priviri.

În umbra catedralei, o columnă cu replica Madonei în vârf a fost ridicată în 1681 de locuitorii oraşului, drept mulţumire că epidemia de ciumă a trecut cu îngăduinţă pe lângă ei.

Imediat peste drumul îngust, clădirea renascentistă a Primăriei (1559), şi ea monument istoric, are decoraţiuni frontale deosebite (sgraffiti), deasupra unui perete din cărămizi de culoare cafenie.

La fel, celelalte palate ale pieţei se întrec în frumuseţe arhitecturală şi însemnătate istorică: Casa Imperială, fostă reşedinţă a Regelui Rudolf şi azi adăpostind Infocentrul turistic, Casa Arhidiaconului, Casa Inimii Roşii, Casa Pechovsky, Casa Unicornului Alb şi a Farmaciei, Casa Ochiului Divin (cea mai veche din oraş).

Şi acestea sunt doar câteva dintre zecile de palate şi reşedinţe medievale ale centrului vechi. Încă o casă deosebită este U Salzmannú, cu cel mai vechi restaurant local, fondat în 1637.

De pe strada Veleslavínova porneşte un tur interesant; de fapt, de sub stradă. Este vorba de sistemul de tuneluri subterane, un labirint de coridoare şi pivniţe cu o lungime totală de cca.17 km, unul dintre cele mai mari din Europa. În secolul al XVI-lea, când seceta a afectat oraşul, municipalitatea a hotărât construirea în acest subteran a unei conducte de apă pentru alimentarea caselor, legată de un sistem de pompe speciale, localizat în Turnul de Apă din apropiere. Deşi se parcurge doar un kilometru din tuneluri, la o adâncime de aproximativ 10 m, pot fi văzute obiecte de interes arheologic, uitate aici de timp şi istorie.

În sudul Pieţei Republicii, unite prin grădini mari şi bogate de-a lungul unui bulevard, se află Muzeul Boemiei de Vest şi Teatrul Mare J.K. Tyl. De fapt, splendide parcuri pline de flori şi fântâni arteziene înconjoară tot oraşul vechi, precum prinde o coroană capul unui rege medieval.

Pe str.Pětatřicátníků, în 1894 s-a construit Marea Sinagogă, într-o vreme în care comunitatea evreiască a prosperat în Plzeň, până să vină timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A treia ca mărime din lume, după cele din Ierusalim şi Budapesta, sinagoga poate primi în incintă până la 2.000 de persoane şi se remarcă printr-o acustică excelentă.

Drumul spre Plzeň

De obicei, turiştii ajung în oraş venind dinspre Praga, din est, pentru un tur organizat de o zi, ori, mai rar, dinspre eleganta staţiune Karlovy Vary, din nord-vest (85 km). Chiar şi pe cont propriu, cei 95 km dinspre capitală până în Plzeň se parcurg uşor cu o maşină sau cu un autobuz local, pe autostrada D5. Fiind al patrulea mare oraş al Cehiei, legăturile cu Praga şi chiar cu restul Europei sunt bine închegate. Spre vest, pe şosea, doar 70 km despart oraşul de graniţa cu Germania, iar de aici, Nürnberg se află la o aruncătură de băţ
distanţă (130 km pe autostrada A6).

În 2015, drumurile europene vor converge spre noua capitală culturală Plzeň, astfel că "prima bere de aur a lumii" şi frumuseţea medievală a oraşului se vor combina după o altă reţetă secretă cu rădăcini în alchimie, pentru o bucată mică de aur turistic, priceput şlefuită şi montată în colierul Europei.