Izvoarele fierbinţi din Karlovy Vary / Autor: Claudia Moşoarcă

Pădurile întinse pe dealurile din vestul Cehiei apărau în trecut secretul apelor fierbinţi, bolborosind nestingherite în desişurile sălbatice. Asta până când nişte vânători au tulburat liniştea unei zile şi au ajuns la un izvor cu puteri tămăduitoare, în urmărirea unui cerb. Se spune că se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. După 200 de ani, nobilii şi orăşenii bogaţi beneficiau, în mica staţiune balneară, de tratamente speciale, iar după alte două veacuri, aristocraţia europeană pretenţioasă determina înflorirea oraşului şi a centrelor cu ape curative. Izvoarele termale ţâşnesc şi azi neobosite în mijlocul lui Karlovy Vary, sub pavăza pavilioanelor şi în apropierea parcurilor înflorite, întremând miile de turişti care fac aici un popas binevenit.

Staţiunea

Unul dintre vânătorii despre care vorbeşte legenda locală era împăratul Carol al IV-lea, pornit cu alaiul său prin ţinuturile învecinate castelului de la Loket. Cum rana de la piciorul lui s-a vindecat miraculos după curăţirea ei în izvorul din pădure, împăratul a înfiinţat aici mai întâi o colonie, mai apoi un oraş, în 1370, ce îi va purta numele - Karlsbad ("Băile lui Karol"), mai târziu Karlovy Vary. La finalul perioadei de dominaţie habsburgică (la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX), Karlsbad avea renumele de cel mai elegant oraş-staţiune din lume, unde luxul citadin cerut de pretenţioasa protipendadă a completat peisajul verde şi plăcut al pădurilor. Palatele somptuoase în stil baroc şi Art Nouveau şi hotelurile de primă clasă îşi retrăiesc astăzi gloria de altădată, umbrită, în deceniile comuniste, de naţionalizare şi restricţionare excesivă.

Dacă Beethoven, Paganini, Franz Joseph I, Mozart, Gogol, Goethe, Schiller, Karl Marx, Freud şi mulţi alţi artişti, oameni de cultură, politicieni, savanţi şi aristocraţi celebri se bucurau de privilegiile staţiunii balneare în secolele trecute, în zilele noastre renăscutul oraş se laudă cu prezenţa unor staruri ca Robert De Niro, Jude Law, Antonio Banderas, Renee Zellweger, John Malkovich etc. Bogaţii Europei încă vin în Karlovy Vary pentru apa binefăcătoare şi pentru cumpărături costisitoare, însă staţiunea promovează şi oferte turistice accesibile tuturor.

Izvoarele fierbinţi

Doar 13 izvoare minerale termale sunt accesibile trecătorilor, apa lor fiind bună de băut. Restul de 66 de surse alimentează locaţiile special amenajate pentru băi şi tratamente corporale. După cum spun specialiştii, apa minerală are aceeaşi compoziţie de bază, însă ceea ce deosebeşte izvoarele este efectul lor curativ dat de temperatura diferită şi cantitatea de dioxid de carbon conţinută. De exemplu, o apă mai fierbinte are un efect calmant, încetinind secreţia bilei şi a sucului gastric. Oricum, tratamentul balnear se aplică unei palete largi de boli: afecţiuni gastro-intestinale, dezechilibre metabolice - diabet, gută, obezitate - boli ale ficatului, pancreasului, afecţiuni neurologice etc.

Izvoarele termale cu apă pentru băut au fost captate în locaţii diferite din oraşul vechi, presărate de-a lungul râului Teplá, şi au fost cochet încorporate în pavilioane. Temperatura apelor variază între 30° C şi 72° C, iar valoarea ei este înscrisă pe plăcuţa cu numele izvorului. Şi se recomandă atenţie în privinţa acesteia, arsurile sunt posibile. Localnicii au găsit o modalitate de a preveni asemenea accidente şi de a-şi promova staţiunea: pun spre vânzare în micile chioşcuri ori în magazinele centrale căni speciale, cu o prelungire tubulară subţire a toartei, ce lasă apa să piardă din temperatură până ajunge la gură. Ele au devenit suvenirurile originale ce amintesc oricărui turist de izvoarele fierbinţi din Karlovy Vary.

Cinci pavilioane cu coloane din centrul istoric al oraşului acoperă izvoarele publice şi fiecare dintre ele are o mică istorie. "Colonada Parc"(având trei izvoare) cu bolţi şi coloane din fontă, atunci când a fost construită de arhitecţii vienezi (în 1880), făcea parte dintr-un complex mai mare, între timp demolat. Parcul din jur explodează în timpul verii în zeci de culori florale.



Destul de diferită de proiectul iniţial al arhitectului Joseph Zitek din anii 1871-881, "Colonada Morii" îşi sprijină acoperişul lung de 130 m pe 124 de coloane corintice şi are în interior un spaţiu rezervat pentru orchestră şi cinci izvoare. Pe terasa superioară au fost aşezate 12 statui reprezentând lunile anului.

În cea mai recentă construcţie(1969-1975), "Colonada Izvorului Fierbinte", un gheizer împinge coloana subţire de apă până la 12 m înălţime. La 72º C, nu este de mirare că aburii joacă vesel deasupra bazinului. Alte cinci containere din sticlă şi metal dau la iveală ape termale, în aceeaşi modernă incintă, iar la subsol, instalaţiile speciale distribuie cantitatea mare de apă către băi.

Construcţia albă din lemn a "Colonadei Pieţei" datează din 1883, când arhitecţii vienezi au hotărât acoperirea provizorie a "Izvorului lui Carol al IV-lea" şi a pieţei, până cînd un edificiu solid să o înlocuiască. Însă coloanele au rămas până azi, municipalitatea hotărând să le renoveze după ce 100 de ani au trecut peste ele. În interiorul colonadei, un relief înfăţişează scene din povestea înfiinţării staţiunii.

Alte două izvoare se găsesc în incinta "Colonadei Castelului", construită între anii 1911-1913 deasupra "Colonadei Pieţei". La Izvorul de Sus, accesul publicului este liber, însă apele Izvorului de Jos alimentează Centrul Spa şi este rezervat clienţilor acestuia.

Două sau trei ore sunt suficiente pentru ca plimbarea prin centrul vechi să întâlnească toate izvoarele fierbinţi, să traverseze parcuri minunate şi să zăbovească în faţa frumoaselor palate ori a îmbietoarelor magazine de bijuterii şi cristaluri. O mai îndrăzneaţă încercare ar putea să te urce până la Turnul Dianei cu funicularul, de unde se vede cum staţiunea se răsfiră prin pădure, şi să te coboare apoi pe jos, înapoi la punctul de pornire, de lângă Grand Hotel.

Ceva tradiţional...

...înseamnă Becherovka, napolitanele şi cristalurile Moser. Despre bitterul creat în 1807, în farmacia proprie, de către chimistul Becher se pot afla detalii interesante în muzeul dedicat acestei băuturi, rezultate dintr-un amestec de plante şi condimente. Foaia subţire, rotundă şi mare a napolitanelor Karlsbad modifică şablonul bucăţelelor cubice sau lunguieţe şi dă un plus de savoare unei cafele în miez de zi. Fineţea şi frumuseţea cristalurilor produse de către meşterii fabricii Moser justifică pe deplin preţul lor ridicat - doar este vorba despre cristalurile de cea mai bună calitate din lume.

Oprit pe o bancă în mijlocul staţiunii şi trecând încet privirea peste clădirile din faţă, surprinzi un covor roşu cu grijă întins la intrarea în hotelul de cinci stele, apoi muşcatele albe sprijinite pe gardul din fier forjat al terasei unui restaurant de lux, iar puţin în depărtare, o vitrină cu decor de giuvaeruri sofisticate. Mai sus, pe deal, un alt rând de palate pictează cu faţadele roşii şi albe pânza verde a pădurii. În fundal, susurul apelor lui Teplá se amestecă continuu cu frânturi de rusă, engleză, franceză ori germană. Pare-se că staţiunea Karlovy Vary îşi trăieşte din plin eleganţa şi bogăţia, fără să uite că, de sub pământ, izvoarele aduc necontenit apele cu rost de vindecare.

Bine de ştiut

- consumarea apei minerale termale trebuie să urmeze o recomandare medicală; gustarea ei, însă, este obligatorie atunci când ajungi în Karlovy Vary, chiar dacă mirosul şi temperatura nu te încurajează;
- de la Praga până la Karlovy Vary sunt 120 km de şosea numai bună de parcurs cu maşina sau cu autobuzul;
- în subsolul Colonadei Morii se pot vizita spaţiile în care se formează aragonitul, un carbonat natural de calciu cristalizat, din depunerile izvoarelor minerale termale. El se prelucrează pentru a fi transformat în bijuterii şi obiecte ornamentale. Tururile pentru grupuri se organizează tot timpul anului, însă pentru publicul larg izvorul subteran stă deschis din mai până în septembrie;
- dintre atracţiile artistice ale oraşului, Festivalul de Film din timpul verii este cel mai vestit; urmează spectacolele de teatru şi operă, concertele, expoziţiile şi carnavalul;
- turul centrului istoric poate fi făcut cu trenuleţul turistic, având o capacitate de 36 de persoane (circulă din 1 mai până în 30 septembrie şi are 10 staţii);
- Muzeul Moser poate fi vizitat de la 9 la 18, în timp ce atelierul meşteşugăresc, unde se fac demonstraţii de producere a cristalurilor, este deschis doar până la ora 14,30.
Ne lăudam, în trecut, cu o staţiune din România ce rivaliza cu cea din Cehia, având izvoare termale valoroase, hoteluri şi servicii de calitate şi, în plus, un peisaj montan extraordinar- Herculane. Istoria lui, cu rădăcini adânci, şi-a oprit însă traseul în urmă cu câteva decenii.