“Doamna de fier” a Parisului
Când proiectul lui Gustave Eiffel a fost desemnat câştigător pentru a
marca deschiderea Expoziţiei Mondiale din 1889, mulţi dintre artiştii
şi oamenii de cultură francezi au protestat vehement împotriva turnului
ce ar fi fost nedemn pentru un oraş elegant ca Parisul. Însă istoria i-a
contrazis: încă din primii ani, milioane de vizitatori au răbdat la
cozi lungi pentru a urca în turn şi pentru a admira frumuseţea oraşului,
iar artiştii au imortalizat în diferite feluri silueta din fier
profilată pe cerul parizian. Turnul lui Eiffel, numit şi „Doamna de
fier” sau „Marea doamnă de fier”, a devenit un simbol şi este azi
monumentul (cu taxă) cel mai vizitat din întreaga lume.
Parisul ar fi de neimaginat fără Turnul Eiffel. Cum să priveşti de pe
Câmpul lui Marte şi să nu zăreşti îndeaproape metalul arcuit? Cum să nu
te poţi ridica deasupra Senei, ca să cauţi în depărtări Arcul de
Triumf, Catedrala Notre-Dame ori Luvrul?
Dacă planurile iniţiale ar fi fost respectate, Eiffel ar fi trebuit
să demonteze turnul la 20 de ani de la instalarea lui. Fiindcă s-a
dovedit util nu doar ca obiectiv turistic, Parisul l-a păstrat. Pentru
oraş a fost un mare câştig. În 2003, erau deja înregistrate 200 de
milioane de vizitatori, iar în 2011 - peste 250 de milioane. Deşi
inspiră oamenilor sentimente diverse ori determină imaginaţia să facă
asemănări din cele mai interesante, Turnul Eiffel cucereşte în final
chiar şi inimile îndoielnice. Poţi spune orice înainte de vizitare, dar
odată ce ai coborât din el, ai toată convingerea că nimic altceva nu
s-ar fi potrivit mai bine Parisului.
Scriitorul Guy de Maupassant, unul dintre semnatarii protestului din
1887, ar fi fost văzut luând masa în restaurantul din turn. Întrebat cum
de se află acolo, el ar fi răspuns că este singurul loc din Paris de
unde nu poate să vadă turnul...!
Vizita în turn
La Turnul Eiffel, prins pe malul stâng al Senei, între Câmpul lui
Marte şi Grădinile Trocadéro, se ajunge cu metroul (liniile 6 - staţia
Bir-Hakeim - şi 8 - staţia Trocadéro), autobuzul (82, 42, 87, 69) sau cu
vaporul. În perioadele de sezon plin sau atunci când nu toate lifturile
turnului funcţionează (de exemplu, acum două lifturi sunt închise din
pricina unor probleme tehnice), aşteptarea la ghişeul de bilete poate
depăşi cu mult două ore. Şi cumpărarea online a biletelor este mai
dificilă. Totuşi, fiindcă programul începe la 9 dimineaţa şi se încheie
la miezul nopţii, turiştii răbdători vor fi răsplătiţi pe măsură.
Turnul are trei etaje accesibile publicului spre vizitare: primul,
situat la 57 metri înălţime, al doilea, la 115 metri, iar cel din vârf -
la 276 metri. Pentru primele două niveluri există două variante de
acces: lift sau scări. Urcând ori coborând cele 704 trepte ai ocazia să
priveşti nu doar detaliile magnificei structuri din fier forjat, ci şi
oraşul lărgindu-se pe malurile Senei. Pe platforma superioară se ajunge
doar cu liftul, de la etajul 2, scara iniţială fiind azi dezafectată (o
parte din ea chiar a fost vândută la licitaţie).
La primul etaj, care ocupă o suprafaţă de 4415 m², se află Sala
Gustave Eiffel, folosită pentru recepţii şi evenimente speciale, un mic
bufet, un restaurant, un magazin de suveniruri, chiar şi un observator
computerizat al mişcării turnului - produsă în funcţie de vânt şi
temperatură. O bogată expoziţie de fotografii, schiţe, postere şi
tipărituri de tot felul te conduce prin istoria Turnului Eiffel şi te
face să înţelegi mai bine tehnologia folosită, revoluţionară pentru
acele vremuri.
Spaţiul circular al celei de-a doua platforme (1430 m²) oferă o
perspectivă completă asupra Parisului. Pe lângă cele trei magazine şi un
bufet, aici te poţi bucura de serviciile excelente ale restaurantului
"Jules Verne", specializat în gastronomie franceză. (Restaurantul are un
lift propriu, în pilonul sudic al turnului.)
Din vârf, cele două platforme suprapuse (una închisă, cealalată
deschisă) te "aruncă" în braţele largi ale Parisului. După ce reuşeşti
să te rupi de spectaculoasa vedere a oraşului, vizitează biroul lui
Gustave Eiffel, cu a sa atmosferă de secol XIX. Cu ajutorul unor reuşite
manechine de ceară, este redată scena istorică a întâlnirii dintre
inginerul francez şi inventatorul american Thomas Edison. Aici vei găsi
chiar şi gramofonul pe care acesta i l-a dăruit lui Gustave Eiffel.
Pentru romanticii incurabili, şederea în vârful turnului se poate
încheia cu un pahar de şampanie, servit la cochetul bar de la înălţime.
Orice astfel de scurtă întâlnire dintre "Oraşul Luminilor", "Doamna de
fier" şi picăturile de vin spumant se va dovedi memorabilă.
Doar câteva lucruri interesante despre Turnul Eiffel
Asemenea Colosseum-ului, Turnului din Pisa ori Piramidelor, Turnul
Eiffel este una dintre construcţiile cele mai cunoscute din lume. Tot
aşa, istoria lui lasă puţine necunoscute admiratorilor săi, iar
informaţiile generale au fost preluate şi prezentate cu sârguinţă ani
de-a rândul, de către mass-media şi de către toţi reprezentanţii din
turism. Înşir, deci, doar câteva dintre lucrurile interesante ce se pot
spune despre Turnul Eiffel. Pentru o emoţie veritabilă şi o plăcere a
privirii, turnul trebuie să fie cunoscut în mijlocul Parisului, să fie
văzut cum se înalţă deasupra Câmpului lui Marte şi deasupra celui mai
romantic oraş al lumii.
- Proiectul Turnului Eiffel a aparţinut echipei formate din antreprenorul Gustave Eiffel, inginerii Maurice Koechlin şi Emile Nouguier, precum şi arhitectul Stephen Sauvestre. Dintre cele 107 propuneri din competiţie, turnul lor a fost ales câştigător, astfel că în 1887 au început lucrările la fundaţia plasată pe Câmpul lui Marte. Construcţia a durat doi ani, două luni şi 5 zile, inaugurarea având loc la 31 martie 1889. Pentru ea, 50 de ingineri şi designeri au realizat 5.300 de schiţe şi desene, 180 de muncitori au fabricat cele peste 18.000 de piese componente, iar alţi 132 de muncitori le-au asamblat pe şantier. Cei patru piloni ai turnului sunt orientaţi spre punctele cardinale şi formează o bază pătrată cu latura de 125 metri.
- Înălţimea iniţială a turnului a fost de 312 metri, astfel că, la data aceea, era cea mai înaltă construcţie din lume. Şi-a păstrat locul întâi în clasament până în 1930, când a fost construită Clădirea Chrysler din New York, de 319 metri.
- Fiindcă a fost locul unde s-a experimentat radiofonia şi pentru că a jucat un rol important în momentul apariţiei televiziunii franceze, turnul a fost salvat de la demolarea programată pentru anul 1909. De fapt, Turnul Eiffel a fost folosit ca o antenă uriaşă şi astăzi înălţimea lui a crescut (324 metri) datorită bogatei reţele de transmisiuni ce şi-a făcut loc în vârf: 54 de staţii TV, 31 de staţii radio, 120 de antene.
- Gustave Eiffel a iniţiat, din biroul său de pe platforma superioară, o serie de observaţii astronomice şi fizice (meteorologice, de rezistenţă la vânt, de radiotransmisie etc.). În timp, turnul s-a transformat într-un laborator de experimente şi măsurători ştiinţifice.
- În 1889, "Le Figaro" îşi avea deja sediul pe platforma 2 a turnului, de unde îşi tipărea ziarul şi unde oferea turiştilor un serviciu original: pe ediţia zilnică adăuga un atestat de urcare în Turnul Eiffel.
- În 1905 se organizează un concurs de urcat scările până la etajul 1 al turnului, premiul fiind o bicicletă.
- În 1909, Contele de Lambert zboară pentru prima dată deasupra Parisului şi a Turnului Eiffel, într-un avion fabricat din lemn şi pânză.
- Prima iluminare electrică a turnului are loc în 1900, fiind folosite 5000 de becuri. În 1978, 30.000 de becuri vor îmbrăca turnul cu ocazia Crăciunului.
- Culoarea originală a fost schimbată în decursul anilor, astăzi turnul fiind vopsit în trei nuanţe de bronz, cea mai deschisă acoperind vârful. Regula stabilită este de revopsire o dată la şapte ani, activitate ce are o durată de până la 18 luni, cu un consum mediu de 60 de tone de vopsea.
- Nouă lifturi se află în Turnul Eiffel, dintre care cele din pilonii de nord, est şi vest au capacitate mare de transport: 920 de persoane/oră, respectiv 650 de persoane/oră. Aşadar, nu este de mirare că în 2011 s-au înregistrat peste 7 milioane de vizitatori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu