CĂLĂTORIE ÎN JURUL LUMII Zanzibar: sultani, condimente şi plaje albe

CĂLĂTORIE ÎN JURUL LUMII Zanzibar: sultani, condimente şi plaje albe

2 noiembrie 2012, 20:05 |  Autor: Ciprian Enea | 2124 afişări

Zanzibar este o oază de linişte: ape limpezi şi nisip alb şi fin ca făina

Ciprian Enea

 

Zanzibar este un teritoriu binecuvântat cu un climat cald, sufocant, cu plaje cu nisip extrem de fin, cu recife bogate cu peşti şi corali tropicali, cu cei mai prietenoşi oameni din lume, pentru care ospitalitatea este o datorie sacră.

În Zanzibar, arhipelag semiautonom care ţine de Tanzania, cei mai mulţi turişti vin de pe continentul african (aflat la 22 de kilometri) cu o barcă chinezească. La două ore depărtare de furia prafului din Dar es Salaam, orizontul începe să fie dominat de grandioasa Casă a Minunilor, o clădire de patru etaje, cea mai înaltă din Stone Town, centrul istoric din Zanzibar City.
Eu am ajuns cu un avion de mici dimensiuni, parcurgând distanţa în mai puţin de o jumătate de oră, timp suficient ca să admir întinderea turcoaz a Oceanului Indian şi exoticul arhipelag din care face parte Zanzibar. Capitala, numită ca şi arhipelagul şi insula, m-a întâmpinat cu un savuros buchet de obiceiuri locale: căruţele trase de ciudatele vite tanzaniene îşi făceau loc fără probleme în trafic, bicicliştii transportau rechinii pe biciclete, vânzătorii ambulanţi storceau sucul trestiei de zahăr ajutaţi de o maşinărie antică (un fel de presă pusă în funcţiune de o manivelă).
Producător mondial de cuişoare
Zanzibar este un loc în care femeile cu ochii accentuaţi puternic cu creion negru, privind intens din spatele unei burqa (ţinuta specific arăbească, aceea care lasă la vedere doar ochii şi palmele unei femei), copiii care săreau în mare de pe promontorii stâncoase ori bărbaţii cu pielea ca abanosul şi muşchii atât de bine conturaţi că puteai face lejer anatomie pe ei se integrau perfect în decor. Frumuseţea omniprezentă (afectată poate doar de unele dintre hotelurile mai recente şi mai urâţele) este o fuziune arabă, africană, indiană, Shirazi (specifică triburilor Swahili din Africa de Est) şi colonială.
Parte a Tanzaniei, Zanzibar are statut semiautonom, de câteva sute bune de ani fiind ochită în mod constant de misionari, aboliţionişti, comercianţi fără scrupule, lideri locali şi invadatori. Este cunoscută sub numele de „Spice Island" (Insula Condimentelor), iar pentru turişti înseamnă un paradis exotic cu nisipuri albe, palmieri şi golfuri turcoaz. În timpul secolului al XIX-lea a devenit producător mondial de cuişoare; plantaţiile sale produc însă mai mult de 50 de condimente diferite şi tot felul de fructe, iar excursiile în lumea mirodeniilor sunt o specialitate Zanzibar. Mie mi-au plăcut şi străzile înguste, întortocheate din partea veche a capitalei Zanzibar, numită Stone Town, dar şi plajele strălucitoare ale coastei. Amândouă sunt foarte, foarte exotice.
Oamenii sunt primitori cu toţi străinii. De la un tip cu care am discutat într-o zi pe plajă am înţeles că privesc ospitalitatea ca pe o datorie sacră. Citind puţin din istoria lor, am văzut că primele nave feniciene au fost suflate în port de un muson, prin anii 600 înainte de Hristos. Şi de atunci au tot poposit pe acolo greci, arabi, persani, portughezi, indieni, chinezi, americani şi englezi. Vizitatorii făceau comerţ cu aur, mătase, fildeş, condimente, piei de animale şi, mai ales, cu sclavi.
Mulţi au rămas, amestecându-se cu localnicii şi punând o cărămidă la cultura actuală, unică şi diversă. Din acest motiv, nu mă mai mir de ce, pe parcursul sejurului meu în Zanzibar, cel mai des am auzit următorul cuvânt: Karibu! („Bun venit!" în dialectul Swahili).
În inima Zanzibarului
La fiecare colţ de stradă din vechiul Stone Town am găsit ceva interesant: o arcadă arabă care duce într-un mic scuar pătrat, înconjurat de pereţi albi, un sunet de rugăciune venind din spatele zidurilor, unde se ascunde o moschee, Piaţa Darajani, cu grămezi simetrice de portocale, coşuri de condimente şi bucăţi enorme de peşte proaspăt aranjate sub adăposturi făcute din paie de palmieri. Femei, alunecând învăluite în veşminte negre, islamice, din cap până-n picioare, bătrâni cu barbă lungă şi turbane albe, întrerupându-se de la jocurile lor cu piese de domino, ca să mă salute grav, şi copii mici care mă luau de mână, invitându-mă să mă alătur jocurilor lor din ruinele vilelor indiene.
Când venea seara, la malul mării, într-un loc numit Grădinile Forodhani, lumea începea să se agite la tarabele cu peşte prăjit şi frigărui de carne de pui, iar întunericul nu alunga pe nimeni, dimpotrivă. Se aprindeau lămpile, iar mormanele de calamari şi caracatiţe şi movilele de chips-uri începeau să scadă. Iar cel mai bine, la minunăţiile gustoase mergea sucul de trestie de zahăr, făcut pe loc şi turnat în pahare reci de sticlă. Dulce şi răcoritor.
În Stone Town am văzut şi câteva clădiri istorice, cum ar fi Muzeul Palatului şi Fortul Vechi, ambele situate pe malul mării, ambele găzduind colecţii de mobilier şi îmbrăcăminte din zilele sultanilor.
În Muzeul Palatului există chiar o sală dedicată Prinţesei Salme, (fiica sultanului Said), care a fugit cu un om de afaceri german, în secolul al
XIX- lea. Am poposit şi la Catedrala Anglicană, construită pe locul vechii pieţe de sclavi.
Atracţia principală este un crucifix făcut din lemnul copacului sub care a fost îngropată inima exploratorul David Livingstone. Se vizitează camerele subterane în care erau ţinuţi sclavii, pentru a fi umiliţi apoi pe socluri de piatră. Am bifat şi una dintre cele mai vechi moschei din Zanzibar, numită Malindi. Este neobişnuită pentru că are forma conică.
Muzeul Minunilor, cea mai înaltă clădire din Zanzibar, a fost construit în 1883 pe locul fostei reşedinţe a reginei Fatuma. Istoria spune că a fost prima clădire de pe insulă care a avut lumini electrice şi prima din Africa de Est cu lift.

În Piaţa Centrală din Stone Town, localnicii te îmbie cu fructe tropicale şi mirodenii exotice

Ţara verii fără sfârşit
Zanzibar este o insulă din Oceanul Indian, situată la 22 de kilometri de coasta de est a Africii Centrale. În 1964, Zanzibar, împreună cu Insula Pemba şi câteva insule mai mici, s-a unit cu Tanganyika pentru a forma Republica Unită a Tanzaniei.
Zanzibar cuprinde două insule principale: Pemba şi Insula Unguja. Arhipelagul Zanzibar include, de asemenea, numeroase insule mici: Changuu, Bawi, Cahwani, Tumbatu, Mnemba, Chumbe şi bancurile de nisip Nyange, Pange şi Murogo. Zanzibar este situată în apropiere de Ecuator, astfel încât climatul tropical creează o vară fără sfârşit. Regiunea se bucură de 7-8 ore de soare în fiecare zi, de apele Oceanului Indian şi de plajele frumoase, indiferent de anotimp. Coasta de nord şi de est este răcorită de brize, iar în perioada noiembrie - decembrie se înregistrează 26-27 de grade Celsius. Ploile scurte apar în luna noiembrie, iar cele de lungă durată - în aprilie-mai.
Cei mai mulţi locuitori sunt musulmani
Principala religie în Zanzibar este islamul sunnit adoptat de 97% din locuitori. Hinduşii sunt o comunitate foarte mică, alături de creştini (care aparţin Catedralei Anglicane şi Bisericii Catolice Sf. Joseph din Zanzibar Town). Mai multe minorităţi religioase s-au stabilit în Zanzibar de-a lungul istoriei: ismailiţi (care se închină lui Ismael, un descendent al profetului Ali) şi dawoodis Bohras (indo-pakistanezi care urmează preceptele Coranului, dar practica religioasă este mai puţin dogmatică).
Locuitorii Zanzibarului sunt un amestec de Shirazi (din Persia), arabi şi comorieni (din Insulele Comore). Asiaticii sunt o minoritate semnificativă în special în oraşe, alături de europeni. Limbile oficiale din Zanzibar sunt kiswahili şi engleza. Limba engleză este vorbită de majoritatea insularilor şi
mulţi dintre ei vorbesc şi italiană şi arabă. Moneda oficială este şilingul tanzanian (TZS), iar rata de schimb valutar este de un dolar american la 1.500 de şilingi tanzanieni. Pe plaje sunt acceptaţi şilingii tanzanieni şi dolarii americani şi este bine să aveţi bani cash deoarece pe insulă sunt doar două bancomate, ambele în Stone Town. (Steluţa Năstase)

Ciprian Enea, alături de o localnică din Zanzibar City


Preţuri
un prânz pentru două persoane - de la 35 de dolari
un suc - 1 dolar
o sticlă cu apă (0,33 l) - 0,3 dolari
biletul pentru transport local - 0,3 dolari
un taxi de la Stone Town la plajele din nord - 70 de dolari
închirierea unei maşini - 35 de dolari/zi
o noapte la hotel - 20-40 de dolari
turul cartierului Stone Town din Zanzibar City - de la 10 dolari
turul condimentelor în sate din Zanzibar - de la 20 de dolari
turul cultural al satului Jambiani - de la 30 de dolari
picnic în Sandbank - de la 45 de dolari
vizitarea Insulei Prison - de la 20 de dolari
safari cu delfini - de la 35 de dolari
turul Pădurii Jozani - de la 25 de dolari
scufundări - 35 de dolari

Sejur în Zanzibar, începând de la 1.790 de euro de persoană
Un sejur în Zanzibar, în luna februarie, costă de la 1.790 de euro de persoană. Tariful include transportul cu avionul, bilet de zbor intern, taxele de aeroport, transferurile private, o noapte de cazare la hotel de patru stele în Doha şi opt nopţi de cazare cu demipensiune la Hotel Sea Cliff Resort & Spa de patru stele. Dacă alegeţi un sejur de Revelion, costă de la 2.470 de euro de persoană pentru transport cu avionul, bilet de avion pentru zbor intern, taxe de aeroport, tur de jumătate de zi în Dar es Salaam, transfer privat resort-aeroport Zanzibar, opt nopţi cazare cu demipensiune la acelaşi hotel, cină festivă de Revelion şi taxe locale.
Detalii despre oferte pe www.besttourism.ro, tel. 031-226.33.25. În Stone Town (vechiul cartier al capitalei Zanzibar), vizitaţi House of Wonders (Casa Minunilor), palatul de ceremonie al Sultanului Barghash, folosit ulterior de britanici pentru birourile locale şi ca sediu al partidului politic al Tanzaniei, CCM. Veţi admira uşile cu sculpturi complicate, tunurile portugheze datând din secolul al XVI-lea şi balcoanele panoramice.
sursa; ADEVARUL.RO