joi, 31 ianuarie 2013

Surprinzătorul Anvers – capitala neoficială a Flandrei

Cel de-al doilea mare port al Europei, Anvers (Antwerpen) are statutul neoficial de capitală a Flandrei. Prosper datorită comerţului şi industriei, celebru datorită şcolii flamande de pictură, oraşul nu trebuie să depună mari eforturi pentru promovarea sa turistică. Abordează o strategie simplă prin care atrage vizitatorii. Dimineaţa devreme, îşi îndeamnă negustorii să ridice storurile micilor prăvălii şi ateliere de pe Pelikaanstraat. De acolo - departe de străduţele istorice ale centrului şi în spatele docurilor -, în concurenţă discretă cu frumuseţile rubensiene din muzeele de artă, radiază strălucirile preţioase ale diamantelor. Surprinzător, Anversul pune în vitrină colecţia sa unică de pietrele nestemate, fără a renunţa o clipă la simplitatea cu care îşi trăieşte bucuriile din fiecare zi.
Despre oraş
La doar 50 km de Bruxelles, plăcuţele indicatoare bilingve anunţă intrarea în cel de-al doilea oraş important al Belgiei: Antwerpen sau Anvers. Primul nume este flamand, al doilea francez, fiindcă principala limbă vorbită aici este neerlandeza. Şi se poate întâmpla ca, dintr-un avânt naţionalist necunoscut străinilor, unii locuitori ai Anversului să nu dorească să răspundă în franceză, deşi o cunosc prea bine. Dar acest lucru, cu siguranţă, nu va împiedica turistul să se simtă respectat şi bine acordat cu atmosfera jovială a oraşului. Se spune despre locuitorii din Antwerpen că ar fi printre cei mai fericiţi oameni şi, chiar dacă nu există o unitate de măsură exactă, poţi simţi intens starea de bună-dispoziţie şi de relaxare plimbându-te în voie prin întregul oraş.
Importanţa Anversului a fost dată de poziţia strategică a oraşului: pe malul râului Scheldt, la 88 km de ţărmul Mării Nordului, de care se leagă printr-un estuar mare. Portul maritim este al doilea ca mărime din Europa şi al şaptesprezecelea al lumii, în topul realizat după tonajul de cargo. Municipalitatea Anvers înglobează oraşul propriu-zis (cu o populaţie de circa jumătate de milion) şi alte opt districte alăturate.

Ca orice mare oraş european, Anversul a avut o istorie tumultuoasă, cu perioade de prosperitate şi declin. În 1291 a primit statut de municipiu, iar după douăzeci de ani a devenit membru al Ligii Hanseatice. Având avantajul plasării în apropierea Mării Nordului, oraşul a profitat de pe urma comerţului cu Spania şi Portugalia, reuşind să se impună drept capitala comercială şi financiară a Europei în secolul XVI. Zahărul, piperul, argintul şi textilele au fost bunurile care i-au îmbogăţit pe comercianţii stabiliţi în Anvers. În următoarele două secole însă, Amsterdamul preia întâietatea în plan comercial şi lasă în umbră oraşul flamand. Doar la începutul anilor 1800 Anversul începe să-şi revină, odată cu planurile lui Napoleon de modernizare a portului, prin lărgirea şi construirea a două docuri noi. Înfrângerea de la Waterloo a însemnat şi abandonarea proiectelor. La sfârşitul aceluiaşi secol, portul Anversul se revigorează, iar un inel de fortificaţii este construit în jurul centrului istoric al oraşului; statul belgian nou apărut pe harta politică europeană avea nevoie de Anvers.
După cel de-al doilea război mondial, prosperitatea economică a municipiului de pe râul Scheldt a fost obţinută treptat, iar principalii săi contributorii au fost transportul naval şi comerţul cu diamante. În ultimele decenii, Anversul şi-a câştigat prestigiul ca oraş cultural şi ca veritabil centru al modei.
Centrul istoric

Piaţa centrală a Anversului (Grote Markt), cu clădirile breslelor, Primăria şi statuia lui Brabo, reprezintă însăşi esenţa acestui oraş belgian. Un triunghi central aduce laolaltă câteva construcţii istorice importante. Mai întâi, trebuie admirate casele breslelor din secolul XVI: clădiri zvelte, cu faţadele deschise în ferestre imense şi cu acoperişuri ascuţite, obligatoriu decorate cu statui aurite. Apoi, impunător, se arată palatul ce găzduieşte Primăria Anversului încă din 1565. Combinând stilul gotic cu cel renascentist timpuriu, clădirea are o faţadă bogat ornamentată, însă interioarele sale se depărtează de modelul medieval – ele au fost complet renovate în secolul XIX. Ceea ce conferă Primăriei un aspect original şi pitoresc sunt cele 45 de mici intrări ale parterului şi cele 87 de steaguri colorate, fluturând în dreptul ferestrelor. În mijloc sunt arborate drapelele Anversului, Flandrei, Belgiei, Europei şi ale Naţiunilor Unite; în părţile laterale se află steagurile statelor europene şi a statelor care au consulate în oraş.
Fântâna din piaţa centrală reprezintă statuia eroului legendar Brabo, cel care a reuşit să îl învingă în luptă pe uriaşul ce păzea cândva trecerea vaselor pe râul Scheldt, cerând taxe mari. Celor care refuzau să le plătească li se tăiau mâinile. Bătălia finală a adus înfrângerea uriaşului: capul şi mâna lui au fost tăiate şi aruncate în râu. Semnificaţia acestei poveşti nu este una ascunsă: mult timp, olandezii au deţinut controlul asupra traficului pe Scheldt.

Una dintre cele mai mari catedrale în stil gotic din Europa de Nord este cea din centrul Anversului: Onze-Lieve-Vrouwekathedraal sau Catedrala Fecioarei Maria. Nu doar frumuseţea arhitecturală şi semnificaţia ei religioasă o fac să fie una dintre destinaţiile preferate din Anvers; în interior, altarul este îmbogăţit cu picturi minunate ale celebrului Peter Paul Rubens – Înălţarea crucii, Coborârea de pe cruce, şi Învierea. Numeroase alte comori artistice ale catedralei se pierd în spaţiul imens dintre cele optzeci şi şase de coloane care flanchează naosul. Se apreciază că 25000 de persoane au loc în interiorul acestei construcţii monumentale. Cu turnul său nordic de 123 metri, edificiul romano-catolic rămâne cea mai înaltă clădire a Anversului.
Portul

Fiindcă Anversul a crescut în jurul portului şi datorită portului său, ar fi imposibil ca cineva să-l ocolească! În timp ce malul râului Scheldt îmbie, cu promenada sa elegantă, la trăirea momentelor romantice, continua agitaţie de pe docuri destăinuie efervescenţa comercială ce a îmbogăţit acest oraş multicultural şi primitor. Sosirea şi plecarea marilor nave comerciale şi de croazieră, rânduiala încărcărilor şi descărcărilor miilor de containere colorate, aranjarea depozitelor uriaşe printre drumuri şi căi ferate, mişcarea necontenită a macaralelor şi chiar şuieratul sirenelor înseamnă viaţa portului. Un tur cu barca printre vasele ancorate şi prin terminalele din port poate fi o experienţă turistică deosebită.
Printre elementele culturale şi istorice strâns legate de portul Anversului se disting două importante: Muzeul Aan de Stroom (MAS) şi aşa-numitul „Het Steen” („Piatra”). Cel dintâi afişează o colecţie impresionantă de materiale etnografice, folclorice şi de istorie navală, în interiorul unei clădiri moderne cu zece etaje – ultimul oferă o panoramă de 360° asupra portului şi asupra întregului oraş. Cel de-al doilea este castelul construit în jurul anului 1200; la acea vreme era înconjurat de un masiv zid de apărare. Această fortăreaţă din piatră, din care a mai rămas doar o parte destul de mică, este cea mai veche construcţie din oraş. Salvat de la demolare în ultima clipă – în urmă cu 120 de ani, planurile de dezvoltare a portului au dus la dărâmarea a 500 de clădiri, dar consiliul local a votat ca bătrânul castel să fie păstrat –, edificiul istoric a fost renovat şi transformat în simbol al epocii medievale a Anversului.

Negustorii de diamante

În fiecare dimineaţă, în Districtul diamantelor din Anvers, magazinele şi atelierele îşi deschid porţile pentru pasionaţii (mai corect spus pasionatele) de bijuterii şi pentru comercianţii de diamante veniţi din toate colţurile Pământului. Statisticile arată cam aşa: 84% din diamantele brute ale lumii trec pe aici; 50% din diamantele prelucrate ale lumii se vând în Anvers; există 1500 de companii care deţin 380 de ateliere de prelucrare; 3500 de brokeri şi comercianţi lucrează în domeniu; patru burse controlează tranzacţiile comerciale cu diamante; mai mult de 80% din evreii din Anvers sunt implicaţi în comerţul cu diamante.
Trei străzi din apropierea Gării Centrale formează una dintre zonele cele mai bine păzite ale lumii, din pricina valorilor financiare uriaşe implicate în negoţul cu aceste pietre preţioase. Mai demult, comerţul cu diamante era controlat exclusiv de marea comunitate evreiască ultra-ortodoxă a oraşului, însă în ultima perioadă au intrat în afaceri armeni şi indieni. Totuşi, Districtul diamantelor este unul evreiesc. Pentru mulţi vizitatori ai Anversului, diamantelele alături de bărbaţii în haine modeste, purtând zulufi şi pălării negre, reprezintă o imagine inedită.
Alte atracţii turistice
Anversul surprinde pe oricine: cel care caută oraşul istoric, găseşte un melanj de cultură, artă şi divertisment; cel care soseşte în port, intră direct în atmosfera istorică şi culturală a unui oraş european modern; iar cel care vizitează cartierul negustorilor de diamante, nu va putea rezista ispitei de a privi tablourile lui Rubens şi de se aşeza la o terasă din Grote Markt, pentru a savura berea locală de culoarea chihlimbarului şi pentru a degusta reţeta tradiţională de trai bun.
 Fiindcă oraşul are multe de oferit vizitatorilor, lista cu atracţii desfăşurată mai jos nu are cum să fie completă, dar e un început curajos:
● Muzeul Platin-Moretus, înscris în patrimoniul UNESCO
● clădirea monumentală a Gării Centrale

● Biserica St.James, unde se află mormântul lui Rubens
● Muzeul Rubens – casa şi atelierul pictorului
Boerentoren („Turnul Fermierilor”) – cel dintâi zgârie-nori european

● edificiul modern al Curţii de Justiţie
● cartierul Zurenborg, cu arhitectura art nouveau
● Grădina Zoologică, una dintre cele mai vechi din lume
● MoMu – muzeul modei
● Diamonland – muzeul diamantelor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu