Serbia – pasărea Phoenix a Balcanilor Autor: Andrada Fiscutean

Greu încercată de istorie, Serbia a fost adesea răpusă de imperiile vremurilor şi de conflicte interne, dar a reuşit mereu să renască din propria-i cenuşă. Aşa s-a întâmplat şi după bombardamentele NATO din 1999. Deşi unele clădiri mai poartă încă urmele războaielor, iar situaţia provinciei Kosovo rămane incertă, sârbii, popor mândru, îşi duc viaţa de parcă ţara lor ar fi una dintre cele mai liniştite de pe Pământ.

Belgrad, oraşul care a trecut prin 140 de războaie

Pe teritoriul Serbiei, unde se spune că s-ar fi născut nu mai puţin de 17 împăraţi romani, printre care şi Constantin cel Mare, relicvele istoriei se împletesc. Belgrad, capitala, este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Europei, fiind descoperit de greci, botezat de celţi şi colonizat de romani. Inima istorică a oraşului bate din Fortăreaţa Kalemegdan, ridicată pe ruinele unui castru roman şi cucerită, pe rând, de celţi, slavi, austrieci şi turci.

Trecutul sângeros iese la lumină şi prin colecţia impresionantă de arme şi echipamente militare, expusă în interiorul cetăţii, la Muzeul Militar. Sunt prezentate tunuri vechi, bombe, rachete, dar şi câteva bucăţi din avionul american F-117 Nighthawk doborât de sârbi în 1999, în timpul Războiului din Kosovo. Celelalte resturi ale aparatului de zbor se află la Muzeul Aviaţiei, unde mai pot fi văzute încă 200 de avioane, folosite de Forţele Aeriene Sârbe şi Iugoslave.

"Oraşul alb" cum i se mai spune Belgradului, trebuia să aibă şi o biserică albă. Catedrala Sfântul Sava, a cărei piatră de temelie s-a aşezat acum mai bine de şapte decenii, este cel mai mare lăcaş de cult ortodox de pe glob. Ridicată cu voia Domnului şi cu sprijinul credincioşilor sârbi din ţară şi din străinatate, catedrala a devenit un reper pentru creştinism. Înăuntru pot răsuna, în acelaşi timp, glasurile a peste 10.000 de credincioşi. Biserica are o înălţime de 82 m, dacă punem la socoteală şi crucea placată cu aur, aşezată în vârful cupolei. În lungime, lăcaşul măsoară 91 m, iar in lăţime - 81 m.

Un alt loc preţuit de belgrădeni este Muzeul Nikola Tesla, fondat în amintirea pionierului tehnologiei wireless şi ingineriei electrice, născut în Croaţia din părinţi sârbi. Peste 160.000 de exponate, inclusiv fotografii, aparate, instrumente şi schiţe vorbesc despre viaţa de zi cu zi şi despre realizările ilustrului fizician. Dacă cineva ar distruge invenţiile lui Tesla, se spune, lumea ar sta pur şi simplu pe loc.

Turnul Craniilor

Istoria a fost de multe ori brutală cu localnicii. După Bătălia de la Dealul Cegar, de acum două sute de ani, când sârbii s-au răzvrătit împotriva otomanilor, Paşa Hursid, care stăpânea în acea vreme oraşul Nis, a dat ordin ca toate craniile soldaţilor din armata sârbă să fie zidite la vedere într-un zid. La acea vreme, aproape o mie de capete au fost aşezate, dar astăzi mai pot fi vazute doar 58. Aproape o suta de ani mai târziu, o capelă a fost construita în memoria eroilor sârbi.

Oraşul Diavolului, un candidat la "Cele 7 minuni noi ale naturii"

În sudul Serbiei, în Muntii Radan, în apropiere de Kursumlija, se află unul dintre cele mai spectaculoase peisaje de pe glob. Peste 200 de "oameni" de piatra, de 2 până la 15 m înălţime, au apărut aici graţie eroziunii. Apa ciudat mirositoare care işi croieşte drum spre suprafaţa pământului, efectele acustice ale vântului şi peisajul sălbatic din jur i-au făcut pe localnici să boteze acest loc Đavolja Varoš (Oraşul Diavolului).

Legenda spune că odată, demult, pe aceste meleaguri trăiau oameni liniştiţi care îl adorau pe Dumnezeu. Atât de tare a fost mâniat Satana de credinţa lor, încât i-a pedepsit aspru: i-a făcut să uite care le sunt rudele de sânge şi au început aşa căsătoriile între frate şi soră. Dorind sa împiedice planul Diavolului, Dumnezeu ar fi transformat toţi oamenii în stane de piatră, chiar în timpul unei nunţi.

Oraşul Diavolului a fost nominalizat în competiţia pentru alegerea "Celor 7 minuni noi ale naturii" .

Când să mergi în Serbia?

Deşi nu se poate spune că Serbia trăieşte din turism, în ultimii ani această ramură a economiei s-a dezvoltat destul de mult. Străzile din Belgrad, în special, se umplu de turişti din aproape toate colţurile Europei în perioada sezonului estival care ţine, exact ca la noi, din mai şi până în septembrie. Anotimpul rece le este rezervat amatorilor de schi, invitaţi în Serbia din noiembrie şi până în martie. Cei care doresc să viziteze pe cont propriu vecina noastră de la Dunăre o pot face cu autoturismul personal, cu trenul ori cu avionul.

FACTS

• Serbia are o suprafaţă de 88.361 kmp (incluzând provincia Kosovo, a cărei independenţă nu este recunoscuta de ţara noastră). Graniţa cu România măsoara 476 km. Serbia are o populaţie de 10 milioane de locuitori, iar în Belgrad trăiesc aproximativ o cincime dintre aceştia.
• În Serbia a fost emisa una dintre cele mari bancnote din lume. Pe timpul lui Milosevic a fost pusa în circulaţie hârtia de 500 miliarde de dinari. Acum, dinarul este cotat la aproximativ 0,04 RON.
• Unul dintre cele mai cunoscute festivaluri din Europa, EXIT, are loc în fiecare an, la mijlocul lunii iulie, în fortăreaţa Petrovaradin (Novi Sad).
• Regizorul şi muzicianul Emir Kusturica, născut la Sarajevo (în Bosnia-Herţegovina), a devenit, în 2007, ambasador UNICEF pentru Serbia, împreună cu jucatoarele de tenis Ana Ivanovici, Jelena Jankovici şi baschetbalistul Aleksandar Djordjevici.
• Ţară de dimensiuni modeste, Serbia a ajuns să aibă la fel de mulţi jucatori în Top 10 ATP, respectiv WTA, ca şi Rusia sau Statele Unite ale Americii. Novak Djokovic, Ana Ivanovic şi Jelena Jankovic nu şi-au întrerupt antrenamentele nici în timpul bombardamentelor NATO din 1999 şi au ajuns astfel în elita mondială a tenisului. Modelul lor în copilărie a fost Monica Seles, născută la Novi Sad din părinţi de etnie maghiară şi devenită cetăţean american în 1994.